Auditul Curții de Conturi relevă deficiențe sistemice în gestionarea Fondului Național pentru Mediu în perioada 2023-2024

Chișinău, 5 decembrie 2025 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat astăzi, în cadrul unei ședințe publice, Raportul auditului conformității asupra utilizării resurselor financiare publice din Fondul Național pentru Mediu (FNM) în anii 2023-2024. Auditorii au constatat carențe majore în procesul de tranziție instituțională și gestionare a proiectelor, fapt ce a dus la o rată scăzută de valorificare a fondurilor și la blocarea unor investiții critice în infrastructura de mediu și aprovizionare cu apă.

Misiunea de audit a evaluat modul în care au fost alocate și utilizate mijloacele financiare, în contextul reformei prin care s-a trecut de la Fondul Ecologic Național la noul mecanism al FNM. Deși bugetul inițial aprobat pentru fond a fost de 350 de milioane de lei, rectificările bugetare ulterioare au redus suma la 185 de milioane de lei, din care au fost valorificate doar aproximativ 40%.

Raportorul Curții de Conturi, Felicia Sârbu, a evidențiat existența unor disfuncționalități structurale generate de planificarea inadecvată a reformei și lipsa coordonării eficiente între actorii responsabili.

„Mecanismul de contractare și finanțare a fost marcat de disfuncționalități semnificative, precum încheierea contractelor fără termen limită de valabilitate și aplicarea unui model de finanțare etapizat care a condus la finanțarea parțială a lucrărilor. În lipsa altor surse, acest lucru a dus la imposibilitatea continuării lucrărilor de către beneficiari”, a menționat Felicia Sârbu în prezentarea raportului.

Auditul a scos la iveală faptul că Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului (ONIPM), entitatea responsabilă de gestionarea tehnică a proiectelor, se confruntă cu o lipsă acută de personal și capacități manageriale. Deși gestionează un portofoliu vast de proiecte, instituția operează cu un număr extrem de redus de angajați, ceea ce face imposibilă o monitorizare riguroasă a lucrărilor din teritoriu.

Prezent la ședință, Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Petru Tataru, a recunoscut complexitatea procesului de reformă demarat în 2021 și dificultățile întâmpinate în asigurarea cadrului normativ necesar.

„Ministerul Mediului înțelege lacunele existente în legislație și în statutul Oficiului. Suntem într-o etapă de reformă care va include modificarea manualului operațional pentru a asigura transparența finanțării și imparțialitatea deciziilor. Am sesizat problemele de bază în ceea ce ține de post-monitorizare, pentru a ne asigura că proiectele sunt sustenabile și fiabile”, a declarat Petru Tataru.

Directorul ONIPM, Nicolae Arnăut, a subliniat că instituția pe care o conduce funcționează într-un regim de avarie din cauza resurselor umane limitate, fiind nevoită să gestioneze sute de proiecte cu doar câțiva specialiști, ceea ce afectează direct capacitatea de absorbție a fondurilor și controlul calității.

Impactul acestor deficiențe birocratice se resimte acut la nivel local. Primarii prezenți la ședință au relatat situații în care proiectele de aprovizionare cu apă și canalizare stagnează de ani de zile din cauza procedurilor greoaie sau a insolvabilității antreprenorilor.

Primarul satului Cobani, Liliana Burlacu, a prezentat un caz grav de gestionare defectuoasă a banilor publici în cadrul unui proiect de apeduct inițiat în anii precedenți.

„Nu am găsit aproape nimic din actele necesare, proiectul tehnic de bază lipsește. S-au făcut săpături, s-au îngropat țevi de 90 mm conectate la țevi de 30 mm, lucrări neautorizate și haotice. Deși s-au investit milioane de lei, oamenii nu au apă. Este o situație cusută cu ață albă, iar responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta”, a declarat edilul.

Raportul de audit mai semnalează riscuri de nefinalizare a lucrărilor și degradare a investițiilor deja efectuate. Un exemplu elocvent este proiectul de măsuri ameliorative împotriva inundațiilor, unde lucrările începute și nefinalizate au fost compromise de intemperii, generând pierderi financiare directe.

Curtea de Conturi a înaintat o serie de recomandări Ministerului Mediului și ONIPM, solicitând urgentarea aprobării unui nou manual operațional, digitalizarea proceselor de monitorizare și clarificarea responsabilităților instituționale pentru a debloca finanțările și a asigura finalizarea proiectelor de infrastructură vitală pentru cetățeni.