Audit Curtea de Conturi: Gestionare defectuoasă și reduceri bugetare masive la Fondul Național pentru Mediu

CHIȘINĂU (Reuters) – Un audit de conformitate realizat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova a scos la iveală deficiențe sistemice grave în gestionarea Fondului Național pentru Mediu (FNM) în perioada 2023-2024. Raportul, prezentat în cadrul unei ședințe publice, evidențiază modul în care reorganizarea instituțională lentă și planificarea bugetară ineficientă au dus la nevalorificarea a zeci de milioane de lei destinați proiectelor de infrastructură critică.

Potrivit auditorilor, deși prin Legea anuală a bugetului de stat au fost aprobate inițial alocări de 350 de milioane de lei pentru Fond, acestea au fost ulterior diminuate drastic până la 185 de milioane de lei, reprezentând o reducere de aproximativ 47,1%. Această rectificare negativă a fost cauzată, în mare parte, de incapacitatea instituțională de a absorbi fondurile într-un ritm adecvat.

Tranziție instituțională cu efect de domino

Auditul a identificat faptul că procesul de reorganizare a Fondului Ecologic Național în Fondul Național pentru Mediu a fost marcat de întârzieri semnificative. Cadrul normativ necesar funcționării noii structuri a fost aprobat cu o întârziere de peste șase luni față de termenul limită legal. Această tergiversare a generat un „efect de domino” asupra întregului proces operațional: de la desemnarea instituției responsabile de administrare, până la aprobarea manualelor operaționale și lansarea apelurilor de proiecte.

Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului (ONIPM), entitatea responsabilă de gestionarea acestor fonduri, s-a confruntat cu o lipsă acută de personal și instrumente de lucru moderne. Auditorii au constatat că ONIPM gestionează sute de proiecte investiționale folosind un sistem informațional învechit, bazat pe fișe completate manual în format Excel. Această lipsă de digitalizare limitează sever capacitatea managerială de a monitoriza progresul lucrărilor, de a identifica devierile și de a lua decizii fundamentate în timp real.

Riscuri financiare și proiecte blocate

Un aspect critic subliniat în raport este disfuncționalitatea mecanismului de finanțare. ONIPM administrează doar bugetul său operațional, în timp ce fluxurile financiare aferente proiectelor sunt gestionate direct de Ministerul Mediului, care efectuează plățile către beneficiari fără a fi parte în contractele de finanțare. Această „nesincronizare instituțională și contractuală” diluează responsabilitatea și creează riscuri majore pentru buna gestiune a banilor publici.

În consecință, zeci de proiecte de aprovizionare cu apă și canalizare au fost declarate „consumate”, dar cu solduri nevalorificate, iar altele au fost reziliate sau stopate. Din totalul proiectelor transferate către noul Fond, o proporție covârșitoare de 77,8% vizează domeniul alimentării cu apă și canalizare, un sector vital pentru calitatea vieții cetățenilor, care rămâne însă subfinanțat și blocat în proceduri birocratice ineficiente.

Reprezentanții Ministerului Mediului și ai ONIPM au recunoscut parțial problemele, invocând complexitatea reformei administrative și lipsa resurselor umane calificate ca factori atenuanți.