Sate lăsate fără apă: Primarii denunță lucrări fictive și proiecte de infrastructură distruse

COBANI (AP) – În cadrul audierilor de la Curtea de Conturi, primarii mai multor localități din Republica Moldova au prezentat o imagine dezolantă a proiectelor de infrastructură finanțate din bani publici, descriind situații de neglijență crasă, lucrări neconforme și suspiciuni de fraudă care au lăsat comunități întregi fără acces la apă potabilă și canalizare.

Cel mai grav caz a fost expus de Liliana Burlacu, primarul satului Cobani. Aleasă în funcție în 2023, aceasta a descoperit că proiectul de apeduct al localității, vital pentru săteni, era într-o stare deplorabilă, în ciuda investițiilor raportate de milioane de lei. Burlacu a declarat că nu a găsit documentația tehnică originală la preluarea mandatului, ci doar acte contabile sumare.

Investiții îngropate în piatră

Investigațiile ulterioare, inclusiv săpăturile efectuate pentru a verifica starea rețelei, au scos la iveală discrepanțe majore între actele de recepție și realitatea din teren. „Am găsit țeavă de 90 mm conectată cu țeavă de 30 mm și cu un racord artizanal de 60 mm”, a explicat primarul, descriind o lucrare de mântuială îngropată în solul calcaros și plin de piatră al satului, fără patul de nisip obligatoriu pentru protecția conductelor. Mai mult, documentele indicau investiții de un milion de lei într-o stație de epurare care fizic nu există și în 2,8 kilometri de canalizare care nu au fost săpați niciodată.

Situația de la Cobani nu este singulară. Primarul a relatat despre procese verbale de terminare a lucrărilor care ar fi fost semnate în fals sau de persoane neautorizate, ridicând semne de întrebare grave despre modul în care instituțiile statului au acceptat și finanțat aceste proiecte. Firma responsabilă de lucrări, Litarcom, care ar fi câștigat aproximativ 60% din proiectele de apeduct din acea perioadă, este acum subiectul unor investigații, însă infrastructura rămâne nefuncțională.

Fântâni fantomă și utilaje lipsă

În alte localități, problemele sunt similare. La Mitoc, primarul Alexei Cojocari a semnalat imposibilitatea finalizării stației de tratare a apei deoarece antreprenorul a solicitat fonduri suplimentare pentru utilaje pe care primăria nu le putea oferi legal. La Bogzești și Răzeni, proiectele de canalizare începute cu ani în urmă stagnează din cauza procedurilor birocratice și a insolvabilității constructorilor.

Aceste mărturii subliniază eșecul mecanismelor de control și monitorizare a fondurilor de mediu, transformând investițiile publice în „monumente ale incompetenței”, în timp ce locuitorii din zonele rurale continuă să sufere din lipsa condițiilor elementare de trai.