Guvernul își asumă un deficit de 21 miliarde lei pentru 2026: Investițiile majore și costul datoriei publice dictează bugetul

Ministrul Finanțelor a oferit detalii esențiale privind construcția bugetară pentru anul 2026, subliniind că Republica Moldova se va confrunta cu un deficit bugetar semnificativ, estimat la aproximativ 21 de miliarde de lei. În cadrul unei conferințe de presă susținute după ședința de Guvern, oficialul a explicat că această cifră, deși ridicată, este asumată responsabil pentru a nu stopa proiectele de investiții esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.

Costul datoriei și relația cu FMI

Un factor major care contribuie la acest deficit este costul ridicat al finanțării. Ministrul a precizat că datoria internă a devenit mult mai scumpă, dobânzile crescând de la aproximativ 7% la 10%. Oficialul a menționat discuțiile constructive purtate cu partenerii externi, inclusiv cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional (FMI), pentru a găsi soluții de reducere a acestor costuri de finanțare, care pun presiune pe bugetul de stat.

Investiții record prin Planul de Creștere Economică

În ciuda constrângerilor fiscale, Guvernul pune accent pe investiții, alocând aproximativ jumătate din cheltuielile suplimentare în această direcție. Ministrul a evidențiat că Planul de Creștere Economică convenit cu Uniunea Europeană aduce un aport de 5,6 miliarde de lei, o sumă record destinată modernizării infrastructurii și susținerii mediului privat.

Printre alocările specifice menționate se numără:

• Peste 1 miliard de lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
• 560 milioane de lei pentru stocarea și generarea de energie.
• Aproape 500 milioane de lei suplimentar pentru agricultură și mediul rural.
• 280 milioane de lei pentru dezvoltare locală și regională.
• 200 milioane de lei pentru infrastructura feroviară.
• 185 milioane de lei pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial.

Această strategie indică o tranziție de la cheltuieli sociale pure către investiții care să genereze valoare adăugată pe termen lung, autoritățile insistând că reducerea deficitului nu se va face prin tăierea investițiilor, ci prin optimizarea cheltuielilor și creșterea veniturilor.