Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, anunță menținerea investițiilor strategice și pregătirea unei noi legi a salarizării pentru a asigura echitatea în sectorul public

Chișinău, 4 decembrie 2025 – Ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Andrian Gavriliță, a oferit astăzi detalii esențiale privind strategia bugetar-fiscală a țării, în urma ședinței de Guvern. Oficialul a abordat subiecte sensibile precum deficitul bugetar, gestionarea datoriei publice și planurile de reformare a sistemului de salarizare, subliniind angajamentul executivului de a prioritiza investițiile majore în infrastructură și economie, în ciuda presiunilor fiscale.

În declarațiile sale, ministrul Gavriliță a explicat contextul deficitului bugetar estimat la aproximativ 21 de miliarde de lei. Deși a recunoscut că „trăim pe datorie”, ministrul a punctat că reducerea costurilor de finanțare, de la aproximativ 9% la circa 7%, permite statului să își asume acest deficit fără a compromite dezvoltarea economică. Strategia Guvernului se bazează pe „regula de aur” a finanțelor publice: împrumuturile contractate să fie direcționate prioritar către investiții care generează creștere economică, și nu către cheltuieli curente de consum.

„Deficitul în sine nu ar fi o problemă dacă am avea un cost de finanțare redus. Ne asumăm să mergem cu acest deficit pentru a nu opri nicio investiție care poate fi făcută în anul viitor. Circa jumătate din cheltuielile suplimentare vor merge în investiții, și asta este regula de care am de gând să insist să ne ținem: ca orice cheltuieli suplimentare să meargă prioritar în investiții și doar din roadele culese să putem să majorăm cheltuielile sociale și salariale”, a declarat Andrian Gavriliță.

Un pilon central al strategiei de investiții îl reprezintă fondurile provenite din programul de creștere economică susținut de Uniunea Europeană, care însumează între 5 și 6 miliarde de lei. Ministrul a detaliat direcțiile principale de alocare a acestor fonduri:

• Peste 1 miliard de lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri);
• 560 de milioane de lei pentru stocarea și generarea de energie;
• Aproape 500 de milioane de lei pentru agricultură și mediul rural;
• 280 de milioane de lei pentru dezvoltare locală și regională;
• Aproximativ 200 de milioane de lei pentru infrastructura feroviară;
• 185 de milioane de lei pentru eficiența energetică în sectorul rezidențial.

Referitor la sectorul energetic, ministrul a subliniat necesitatea tranziției de la compensații directe la măsuri de eficiență energetică și creștere reală a veniturilor populației. Prioritatea este reducerea facturilor prin scăderea consumului și a risipei de energie.

Un alt subiect de interes major abordat a fost reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Ministrul Gavriliță a anunțat intenția Guvernului de a implementa o nouă lege a salarizării, cu un termen estimativ de intrare în vigoare la 1 septembrie 2026 sau 1 ianuarie 2027. Scopul acestei reforme este eliminarea inechităților dintre salariile din instituțiile autonome și restul sectorului bugetar, asigurând o uniformitate și o echitate sporită.

„Lucrăm la noua lege a salarizării. Ambiția noastră este să intre în vigoare poate chiar de la 1 septembrie. Ea va presupune, pe de o parte, mai multă echitate în salarizare – să avem acele majorări simțite de cei care au salariile mai mici – dar, cel mai probabil, vom veni și cu intervenții acolo unde avem salarii nesimțite. Trebuie să avem mult mai multă uniformitate și echitate în salarizare”, a precizat ministrul Finanțelor.

În ceea ce privește disciplina fiscală, Andrian Gavriliță a dat asigurări că ministerul va monitoriza strict execuția bugetară pentru a evita situațiile de neutilizare a fondurilor de investiții, menționând totodată că deficitul real la finalul anului curent ar putea fi mai mic decât cel prognozat, coborând sub pragul de 5%.