Reformă în inspecția muncii: Guvernul invocă angajamentele UE, în timp ce patronatele amintesc de o decizie a Curții Constituționale

Justificarea legală pentru reformarea drastică a Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) a devenit un câmp de bătălie juridică între Guvern și asociațiile patronale. În timp ce autoritățile își bazează argumentația pe necesitatea alinierii la convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și pe angajamentele asumate în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, mediul de afaceri invocă o hotărâre anterioară a Curții Constituționale (CC) care, susțin ei, contrazice necesitatea acestor schimbări.

Reprezentanții Ministerului Muncii au afirmat în repetate rânduri că modificările propuse, în special scoaterea ISM de sub incidența Legii 131 privind controlul de stat, sunt esențiale pentru a remedia neconformitățile semnalate de OIM în trei rapoarte distincte, cel mai recent fiind din 2025. Potrivit acestora, experții internaționali au stabilit că actualul cadru legal limitează eficiența inspectorilor și este incompatibil cu standardele internaționale ratificate de Republica Moldova. „Noi avem trei audituri de la OIM care au făcut referință la aceste probleme. Noi nu putem ignora aceste angajamente, mai ales în contextul statutului de țară candidată la UE. Toate statele membre UE și cele candidate au ratificat și implementează pe deplin aceste convenții”, a argumentat un reprezentant guvernamental.

În contrapartidă, reprezentanții patronatelor au adus în discuție o decizie a Curții Constituționale din 2022. Ei susțin că instanța supremă a analizat la acea vreme argumente similare și a decis că Legea 131 nu îngrădește activitatea inspectorilor și nu contravine convențiilor internaționale. „Curtea Constituțională a răspuns clar: legea nu vă limitează operativitatea. Atunci când este un control inopinat, legea permite intervenția imediată. De ce ignorăm o decizie a Curții?”, a întrebat retoric un lider patronal. Acesta a acuzat autoritățile că folosesc „flagul european” pentru a promova măsuri care nu sunt neapărat cerute de UE și care, în opinia sa, vor duce la abuzuri.

Acest conflict de interpretări plasează dezbaterea la intersecția dintre dreptul național și angajamentele internaționale. Pe de o parte, Guvernul se simte presat să implementeze reforme pentru a avansa pe calea integrării europene și pentru a primi finanțări externe condiționate. Pe de altă parte, mediul de afaceri consideră că se încearcă demontarea unui sistem de garanții juridice, validat de Curtea Constituțională, sub un pretext extern. Rămâne de văzut cum va naviga Parlamentul între aceste două poziții aparent ireconciliabile în procesul de adoptare finală a legii.