Alertă privind criptomonedele în Moldova: Lipsa reglementării, un risc major pentru securitatea economică

Lipsa unui cadru legal clar pentru reglementarea criptoactivelor reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru securitatea economică a Republicii Moldova, permițând fluxuri financiare ilicite de miliarde de lei și expunând țara la riscuri semnificative de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Aceasta este una dintre concluziile cheie reieșite din discuțiile purtate în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, unde experții au cerut reglementarea urgentă a domeniului.

Problema a fost ridicată de președintele comisiei, care a menționat că, deși autoritățile, în special Banca Națională a Moldovei, au decis anterior să nu permită tranzacțiile cu criptomonede, această abordare nu a eliminat fenomenul, ci, dimpotrivă, l-a împins în zona gri a economiei. Mai mult, s-a afirmat că Moldova se clasează pe primele locuri în lume la numărul de operațiuni cu criptomonede pe cap de locuitor, un indicator îngrijorător al amplorii problemei.

În replică, expertul Sergiu Ostav a confirmat că decizia de a nu reglementa domeniul a fost una păguboasă. Potrivit analizei, fenomenul nu doar că există, dar a căpătat proporții, cu un flux de peste 10 miliarde de lei în ultimii 10-15 ani. Aceste resurse sunt utilizate pentru a vulnerabiliza instituțiile publice, pentru a finanța ilegal diverse activități și pentru a exercita influențe negative, inclusiv în sfera politică. „Nu mai poate fi evitată problema, ea există și trebuie abordată și reglementată”, a declarat Ostav.

Expertul a subliniat că atât recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF), cât și directivele Uniunii Europene, precum pachetele AML 4 și 5 și regulamentul MiCA (Markets in Crypto-Assets), impun o reglementare clară a activelor virtuale. Fără o supraveghere adecvată, autoritățile nu pot cunoaște și contracara schemele sofisticate, adesea intersectoriale, prin care se derulează activități ilicite.

Ca soluție, s-a propus un model de reglementare bazat pe cooperarea între mai multe instituții, cu atribuții clar delimitate, menționând exemplul Estoniei, o țară cu un grad înalt de digitalizare, similar cu aspirațiile Moldovei. Cel mai probabil, un rol central l-ar juca Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Urgența implementării unui astfel de cadru legal este dictată de riscurile tot mai mari pe care le prezintă acest sector nereglementat pentru stabilitatea financiară și securitatea națională a țării.