Studiu CES: România, fără un model coerent de reglementare. Legislația stufoasă și neclară subminează protecția consumatorului

Experții care au elaborat studiul Consiliului Economic și Social (CES) privind suprapunerea atribuțiilor autorităților de control au scos la iveală o arhitectură legislativă și organizațională extrem de complexă și adesea incoerentă, care face dificilă atât activitatea mediului de afaceri, cât și protecția reală a consumatorilor. Concluziile au fost prezentate de lectorul universitar dr. Bogdan Florian și avocata Dana Dunel Stancu, parte din echipa de cercetare.

Bogdan Florian a explicat că, la nivel teoretic, există trei modele principale de intervenție a statului în economie: modelul protectiv (specific anilor '80, cu reglementare strictă), modelul informațional (axat pe informarea consumatorului) și modelul bazat pe negociere (în care statul creează doar un cadru general). Analiza a relevat faptul că România nu a adoptat un model clar și coerent, ci a preluat elemente din fiecare, rezultând un sistem hibrid și confuz. „Nu ne-am hotărât încă care dintre aceste trei modele vrem să-l folosim. Avem câte un pic din fiecare”, a afirmat Florian. Această lipsă de viziune unitară duce la o aplicare neunitară a legii și la insecuritate juridică.

Studiul, de natură exploratorie, a combinat analiza legislativă cu interviuri realizate cu reprezentanți ai mediului economic. Una dintre limitările asumate a fost reticența unor agenți economici de a participa, pe fondul unui subiect nou și sensibil. Metodologia a inclus o „cartografiere” a atribuțiilor principalelor autorități, cu un focus pe relația dintre Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), descrisă ca o „super-agenție” cu competențe vaste, și alte agenții specializate (ANRE, ANCOM, ANSVSA etc.).

Avocata Dana Dunel Stancu a aprofundat analiza juridică, descriind cadrul legislativ actual ca fiind „stufoas, greu de urmărit și aproape imposibil de înțeles” pentru un cetățean obișnuit. Legislația de bază, precum ordonanța privind protecția consumatorilor, datează din 1992 și, deși a fost modificată, structura de bază a rămas neschimbată și neadaptată pe deplin realităților actuale și cadrului european. „În acest cadru legislativ, consumatorul își pierde drepturile. Protecția consumatorului este doar scrisă pe hârtie, însă este imposibil de realizat în realitate”, a avertizat Stancu. Ea a subliniat că, în timp ce la nivelul UE se tinde spre o unificare și o plasare a protecției consumatorului în sfera justiției, în România persistă o fragmentare care generează confuzie și ineficiență, afectând în final atât consumatorii, cât și mediul de afaceri.