Legi cheie privind proprietatea publică și zonele economice libere au fost declarate constituționale

Curtea Constituțională a respins joi contestațiile formulate de un grup de deputați împotriva a două legi cu impact semnificativ asupra economiei naționale, validând astfel constituționalitatea acestora. Legile vizate se referă la administrarea proprietății publice și la măsurile de sprijin pentru rezidenții zonelor economice libere (ZEL), ambele fiind adoptate în urma unor inițiative guvernamentale a căror procedură a fost pusă sub semnul întrebării.

Legile contestate și argumentele deputaților

Deputații au atacat la Curte două acte normative adoptate recent de Parlament:

1. Legea nr. 207 din 25 iulie 2024, pentru modificarea anexei la Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Această lege vizează, printre altele, lista bunurilor care nu pot fi supuse privatizării, un domeniu strategic pentru stat.
2. Legea nr. 212 din 31 iulie 2024, pentru modificarea unor acte normative privind măsurile de sprijin acordate rezidenților zonelor economice libere, o lege menită să stimuleze investițiile în aceste zone.

Principalul argument al contestatarilor a fost de natură procedurală. Aceștia au susținut că Guvernul ar fi trebuit să promoveze aceste inițiative legislative prin hotărâri de Guvern, acte cu o forță juridică superioară și supuse unor rigori de transparență mai mari, nu prin simple decizii protocolare.

Decizia Curții și implicațiile sale

Reiterând raționamentul său dintr-o cauză conexă, Curtea a statuat că procedura de adoptare a fost conformă cu Legea Supremă. Judecătorii au explicat că Guvernul, în calitatea sa de organ cu drept de inițiativă legislativă (art. 73 din Constituție), nu este obligat să utilizeze o formă procedurală anume, precum hotărârea de Guvern, pentru a înainta proiecte de lege către Parlament. Această concluzie, a precizat Curtea, este valabilă pentru toate inițiativele legislative ale Guvernului, indiferent de domeniul de reglementare.

Curtea a oferit un exemplu concret, menționând că Guvernul este organul care prezintă Parlamentului proiectul de listă a bunurilor ce nu pot fi privatizate. Această competență nu trebuie exercitată neapărat printr-o hotărâre de Guvern. O decizie protocolară, care reflectă voința colectivă a Executivului, este un instrument suficient pentru a demara procesul legislativ.

Prin urmare, Curtea a constatat că nu au fost încălcate articolele 73 și 102 din Constituție și a recunoscut ca fiind constituționale ambele legi contestate. Această decizie oferă certitudine juridică și permite continuarea implementării politicilor guvernamentale în domeniul administrării proprietății de stat și al stimulării economice prin intermediul zonelor economice libere, două pârghii importante pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova.