Curtea Constituțională confirmă constituționalitatea deciziilor protocolare ale Guvernului în procesul legislativ

Chișinău, 5 februarie 2026 – Curtea Constituțională a Republicii Moldova a pronunțat astăzi o hotărâre prin care a declarat constituționale prevederile legale ce permit Guvernului să aprobe inițiative legislative și avize asupra amendamentelor prin decizii protocolare, și nu exclusiv prin hotărâri de Guvern. Magistrații au respins astfel sesizările depuse de deputați, clarificând limitele competențelor Executivului în relația cu Parlamentul și validând procedurile de eficientizare a activității guvernamentale.

În cadrul briefingului de presă susținut după deliberări, Curtea a explicat că autorii sesizărilor au contestat constituționalitatea unor prevederi din Legea cu privire la Guvern, din Regulamentul Guvernului, precum și a două legi specifice referitoare la administrarea proprietății publice și zonele economice libere (Legile nr. 207 și nr. 212 din 2024). Deputații au susținut că Executivul ar fi trebuit să adopte acte normative formale, conform articolului 102 din Constituție, pentru aprobarea inițiativelor legislative, și nu simple decizii protocolare.

Examinând argumentele, Curtea a subliniat necesitatea flexibilității și eficienței în activitatea guvernamentală. Înalta Curte a reținut că Legea Supremă nu impune o formă juridică rigidă pentru exercitarea dreptului de inițiativă legislativă de către Guvern.

„Guvernul își poate eficientiza activitatea prin instituirea posibilității de a adopta alte categorii de acte decât cele enumerate în articolul 102 alineatul 1 din Constituție, atât timp cât Constituția nu impune adoptarea unei categorii precise de acte pentru o anumită decizie,” a declarat Președintele Curții Constituționale în cadrul briefingului.

Instanța a precizat că dispozițiile legale care permit Guvernului să reglementeze modul de adoptare a altor acte, neprevăzute explicit de Constituție, urmăresc realizarea „principiului bunei guvernări” și nu contravin Legii Supreme. Curtea a observat că inițiativa legislativă a Guvernului reprezintă o propunere adresată Parlamentului și nu instituie, prin ea însăși, norme juridice obligatorii care să necesite forma unei Hotărâri de Guvern clasice.

„Inițiativa legislativă nu instituie norme juridice obligatorii, nu poate fi asimilată unui act de organizare a executării legilor în sensul articolului 102 din Constituție și, astfel, nu cade sub incidența condițiilor stabilite de acest articol,” a explicat Președintele Curții.

Prin urmare, Curtea a constatat că acordarea competenței Guvernului de a aproba inițiativele legislative și avizele prin decizii protocolare este constituțională. Această decizie validează mecanismele actuale prin care Executivul prezintă Parlamentului proiecte de lege și opinii asupra amendamentelor cu impact bugetar, fără a fi necesară trecerea prin procedurile complexe de adoptare a hotărârilor de Guvern pentru fiecare etapă procedurală intermediară.

Ca efect al acestei hotărâri, legile contestate – Legea nr. 207 pentru modificarea anexei la Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și Legea nr. 212 pentru modificarea unor acte normative privind zonele economice libere – rămân în vigoare, fiind adoptate cu respectarea procedurilor constituționale.

Despre Curtea Constituțională a Republicii Moldova

Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională din Republica Moldova. Aceasta este independentă de orice altă autoritate publică și se supune doar Constituției. Curtea garantează supremația Constituției, asigură realizarea principiului separării puterilor în stat în putere legislativă, executivă și judecătorească și garantează responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.

Stimați cetățeni, stimați reprezentanți ai presei. Astăzi, Curtea Constituțională a soluționat două sesizări formulate de deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Aceștia au contestat prevederi din legea cu privire la Guvern, din regulamentul Guvernului, precum și două legi care vizează administrarea și deetatizarea proprietății publice și măsurile acordate rezidenților zonelor economice libere. În esență, autorii sesizărilor i-au solicitat Curții să verifice dacă competența Guvernului de a adopta alte categorii de acte decât cele enumerate în articolul 102, aliniatul 1 din Constituție, adică de a adopta decizii protocolare, respectă exigențele constituționale.

De asemenea, au solicitat verificarea dacă procedura de adoptare a celor două legi a respectat articolele 73 și 102 din Constituție.

Curtea a subliniat că Guvernul își poate eficientiza activitatea prin instituirea posibilității de a adopta alte categorii de acte, atât timp cât Constituția nu impune adoptarea unei categorii precise de acte pentru o anumită decizie. Acesta este cazul, de exemplu, al hotărârilor Guvernului pentru organizarea executării legilor.

Având în vedere frecvența, diversitatea și complexitatea activității Guvernului și în scopul de a-i permite acestuia să acționeze în mod operativ, legislatorul i-a permis Guvernului să adopte cu majoritate de voturi și alte acte sau documente necesare pentru buna sa funcționare.

În consecință, dispozițiile din legea cu privire la Guvern, care îi permit acestuia să reglementeze modul de adoptare a altor acte care nu sunt prevăzute de Constituție, urmăresc realizarea principiului bunei guvernări și nu contravin dispozițiilor articolelor 73 și 102 din Constituție.

Referitor la adoptarea de către Guvern a deciziilor protocolare în cazul inițiativelor legislative, Curtea a reținut următoarele. Regulamentul Guvernului stabilește că inițiativele legislative ale Guvernului, avizele asupra acestora și amendamentele înaintate de subiecții cu drept de inițiativă pot fi aprobate prin decizii protocolare.

Curtea a observat că, potrivit articolului 73 din Constituție, Guvernul are prerogativa inițiativei legislative. Acest articol nu precizează forma și procedura de realizare a acestei prerogative. Nici prevederile articolului 102 din Constituție nu conțin vreo mențiune despre actul prin care Guvernul adoptă inițiative legislative.

Constituția nu stabilește forma juridică a actului prin care Guvernul își exercită inițiativa legislativă. Prin urmare, Curtea a reținut că inițiativa legislativă nu instituie norme juridice obligatorii și nu poate fi asimilată unui act de organizare a executării legilor, în sensul articolului 102 din Constituție. Astfel, ea nu cade sub incidența condițiilor stabilite de acest articol.

Așadar, Curtea a constatat că acordarea competenței Guvernului de a aproba inițiativele legislative prin decizii protocolare nu contravine articolelor 73 și 102 din Constituție.

Referitor la adoptarea de către Guvern a deciziilor protocolare în cazul avizelor asupra proiectelor de legi și amendamentelor care au un impact bugetar, Curtea a reținut următoarele. Exigențele articolului 131, aliniat 4 din Constituție impun ca avizul Guvernului asupra proiectelor de legi și amendamentelor cu impact bugetar să preceadă adoptarea legii în lectură finală și să fie explicit, univoc și motivat.

Totuși, Curtea a observat că nici articolul 102, nici articolul 131, aliniat 4 din Constituție, nu reglementează forma și denumirea actului prin care urmează a fi adoptat avizul Guvernului, fie că este o hotărâre, o decizie protocolară sau un alt act.

Curtea a conchis că prevederile din regulamentul Guvernului referitoare la avizele asupra proiectelor de legi și amendamentelor cu impact bugetar nu contravin articolelor 102 și 131, aliniat 4 din Constituție.

Referitor la celelalte două legi contestate sub aspectul competenței și respectării procedurii legislative, Curtea a reținut următoarele. Guvernul este organul care prezintă Parlamentului proiectul de listă a bunurilor care nu pot fi privatizate, iar această competență nu trebuie exercitată neapărat printr-o hotărâre a Guvernului.

Concluzia este valabilă pentru toate inițiativele legislative ale Guvernului, indiferent de domeniul de reglementare. Prin urmare, Curtea nu a constatat încălcarea articolelor 73 și 102 din Constituție în acest capăt al sesizării.

În consecință, Curtea a recunoscut constituționale: articolul 36, aliniat 4 prim din Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern; subpunctul 1 și textul „avizele asupra inițiativelor legislative și amendamentele la acestea înaintate de subiecții investiți cu acest drept” din subpunctul 2 de la punctul 133 din Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610 din 3 iulie 2018.

De asemenea, au fost recunoscute constituționale Legea nr. 207 din 25 iulie 2024 pentru modificarea anexei la Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.

A fost recunoscută constituțională și Legea nr. 212 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative privind măsurile de sprijin acordate rezidenților zonelor economice libere.

Vă mulțumesc.