Raport Promo-LEX: Discursul de ură a explodat în timpul alegerilor din 2025, TikTok devenind un „incubator”
Discursul de ură a atins cote alarmante în spațiul public și online din Republica Moldova în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, conform unui raport de monitorizare prezentat marți de Asociația Promo-LEX. Fenomenul nu doar că s-a intensificat, dar a devenit o unealtă politică normalizată, cu o creștere a numărului de cazuri de 1,7 ori față de scrutinul parlamentar din 2021.
Evenimentul, moderat de jurnalista Victoria Coroban, a scos în evidență o realitate îngrijorătoare: ura a devenit un instrument uzual în campania electorală. Vadim Vieru, director de program la Promo-LEX, a subliniat că discuția nu este doar despre statistici, ci despre „toxicitatea care a invadat spațiul nostru public și prețul pe care demnitatea umană l-a plătit în lupta pentru voturi”.
Raportul, realizat în perioada 21 iulie - 19 octombrie 2025, a identificat 712 cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare. Dintre acestea, 521 de cazuri, reprezentând mai mult de două treimi, au avut loc în context electoral, ceea ce demonstrează o instrumentalizare clară a urii în scopuri politice.
Platformele online au fost principalul vehicul pentru propagarea acestor mesaje, cu 70% din cazuri fiind identificate pe Telegram, TikTok și Facebook. În mod special, TikTok a fost descris ca un veritabil „incubator pentru mesaje de ură”, generând practic 50% din tot conținutul nociv monitorizat. Un aspect alarmant este că o mare parte din acest conținut a fost creat direct de administratorii conturilor, nu doar de comentatori anonimi.
Principalele ținte ale discursului de ură au fost femeile, comunitatea LGBTQI+ și oponenții politici, folosindu-se inclusiv stigmatizarea legată de sănătatea mintală. Discursul sexist a înregistrat o creștere de 1,5 ori, un partid politic fiind menționat pentru că a desfășurat o campanie ce reducea femeia strict la rolul de reproducere. În același timp, discursul homofob s-a triplat comparativ cu 2021, fiind însoțit de campanii de dezinformare ce prezentau comunitatea LGBTQI+ ca o amenințare la securitatea statului, o retorică similară cu cea promovată de Federația Rusă. De asemenea, s-a observat o tendință cinică de a folosi termeni medicali și diagnostice psihiatrice ca insulte pentru a discredita oponenții politici. Aceste constatări ridică semne de întrebare serioase cu privire la sănătatea democrației și la capacitatea societății de a proteja grupurile vulnerabile în perioade de tensiune politică.