Discursul de ură a atins cote alarmante la alegerile parlamentare din 2025, TikTok devenind un incubator al intoleranței

Chișinău 17 februarie 2026 – Asociația Promo-LEX a lansat astăzi raportul de monitorizare „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și online din Republica Moldova”, care analizează contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Documentul relevă o creștere îngrijorătoare a intoleranței în spațiul public, numărul cazurilor identificate fiind de 1,7 ori mai mare comparativ cu scrutinul precedent din 2021, platformele online devenind principalul câmp de luptă unde demnitatea umană a fost frecvent atacată.

Potrivit raportului, în perioada monitorizată (iulie – octombrie 2025), au fost identificate 712 cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 521 au avut loc direct în context electoral. Această explozie a mesajelor intolerante indică o „normalizare” periculoasă a fenomenului, într-un spațiu public extrem de polarizat și toxic.

Mediul online – principalul canal de propagare

O concluzie majoră a monitorizării este migrarea masivă a discursului de ură în mediul online. Aproximativ 70% dintre cazurile identificate au fost distribuite pe rețelele de socializare, cu precădere pe Telegram, TikTok și Facebook. Experții Promo-LEX au subliniat că TikTok a devenit un veritabil „incubator” pentru mesajele de ură, generând aproape jumătate din conținutul nociv, o mare parte fiind creat nu doar de comentatori anonimi, ci și de administratorii conturilor.

„Nu discutăm doar despre statistici electorale, ci despre cifre care prezintă o îngrijorare majoră în contextul creșterii fenomenului discursului de ură și a toxicității care a invadat spațiul nostru public. Alegerile parlamentare din 2025 au reprezentat scrutinul cu cel mai înalt nivel de utilizare și răspândire a acestui tip de discurs, iar prețul a fost plătit de demnitatea umană”, a declarat Vadim Vieru, Directorul de Program al Asociației Promo-LEX.

Țintele predilecte: Femeile și grupurile minoritare

Raportul evidențiază că femeile au fost una dintre principalele ținte ale atacurilor, discursul sexist înregistrând o creștere de 1,5 ori. Politicienii și liderii de opinie au recurs frecvent la stereotipuri de gen, reducând rolul femeii strict la cel de reproducere și prezentând orice deviere de la acest rol ca un pericol național. De asemenea, discursul homofob s-a triplat comparativ cu alegerile anterioare, comunitatea LGBTIQ+ fiind prezentată în mod fals ca o amenințare la adresa securității statului, o retorică adesea copiată din narative externe de propagandă.

Reacția autorităților: Între lipsa plângerilor și instrumente limitate

Un paradox semnalat în cadrul evenimentului este discrepanța dintre numărul mare de cazuri monitorizate și lipsa plângerilor oficiale. Deși fenomenul a luat amploare, numărul plângerilor depuse la poliție pentru discurs de ură în baza Codului Contravențional a fost nul.

„Am observat că numărul plângerilor pentru utilizarea discursului de ură în perioadele electorale a scăzut la zero, în timp ce numărul autosesizărilor din partea Inspectoratului General al Poliției a crescut. Totuși, pentru mulți pare să fie mai ușor să recunoască injuria pe motiv de prejudecată decât discursul de ură sau instigarea la discriminare”, a explicat Irina Corobcenco, analistă Promo-LEX.

Reprezentanții instituțiilor statului prezenți la eveniment, inclusiv din partea Inspectoratului General al Poliției și Consiliului Audiovizualului, au confirmat provocările în gestionarea fenomenului, invocând lipsa unor instrumente tehnice adecvate pentru monitorizarea eficientă a mediului online, în special a platformelor precum TikTok și Telegram, unde conținutul ilegal se răspândește rapid.

Sprijin internațional pentru democrație

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Suediei, partener tradițional în apărarea drepturilor omului în Republica Moldova.

„Când ura intră în competiția politică, democrația însăși este în pericol. Nimeni nu ar trebui să fie ținta urii, discriminării sau violenței. Legislația trebuie să fie dublată de o aplicare consecventă și de acțiuni preventive. Instituțiile de aplicare a legii și autoritățile de reglementare au nevoie de instrumente adecvate și de încrederea publicului pentru a acționa eficient”, a menționat Hannes Berts, Șef adjunct al Misiunii Ambasadei Suediei în Republica Moldova.

Discuțiile din cadrul evenimentului au concluzionat că, dincolo de sancțiuni, este necesară o strategie națională de educație și prevenire, pentru a stopa transformarea disensiunilor politice normale într-o polarizare radicală care dezbină societatea.

Despre Promo-LEX

Asociația Promo-LEX este o organizație non-guvernamentală care are drept scop dezvoltarea democrației în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea și apărarea drepturilor omului și monitorizarea proceselor democratice. Asociația este recunoscută la nivel național și internațional pentru eforturile sale de monitorizare a alegerilor și de combatere a discursului de ură.