Reglementarea urii online: Autoritățile se pregătesc să extindă mandatul asupra platformelor digitale
Cine și cum decide ce constituie discurs de ură pe rețelele de socializare a fost tema centrală a celei de-a doua sesiuni a evenimentului organizat de Promo-LEX, unde s-a discutat despre provocările reglementării spațiului online, devenit principalul teatru de operațiuni pentru campaniile de ură și dezinformare. Concluzia generală a fost că actualul cadru legal este insuficient, iar autoritățile se pregătesc să-l adapteze la realitățile digitale, inspirându-se din legislația europeană.
Igor Chiriac, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, a recunoscut că instituțiile statului trebuie să-și îmbunătățească mecanismele pentru a face față acestui fenomen. El a menționat că anul 2026, fiind unul non-electoral, oferă un răgaz necesar pentru a analiza și a aduce îmbunătățiri cadrului legal, în special pentru a reglementa mai bine domeniul online. Acesta a subliniat că, în urma alegerilor prezidențiale din România, unde interferențele externe prin intermediul rețelelor sociale au ridicat probleme de securitate națională, este crucial ca și Republica Moldova să găsească un echilibru între libertatea de exprimare și securitatea statului.
O parte a soluției ar putea veni prin transpunerea Legii privind serviciile digitale (DSA) a Uniunii Europene. Ștefan Gligor, reprezentantul Consiliului Audiovizualului (CA), a explicat că, deși mandatul actual al CA se limitează la serviciile media liniare (TV și radio), modificările recente ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale, din august 2025, au început să adreseze și serviciile non-liniare. CA va avea prerogativa de a certifica anumite platforme online, dar acest lucru nu va acoperi întregul spectru al rețelelor de socializare.
Provocarea majoră, a subliniat Gligor, este că platformele mari precum TikTok, Facebook sau YouTube nu se află sub jurisdicția Republicii Moldova, ceea ce face aplicarea sancțiunilor aproape imposibilă. În prezent, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) funcționează ca punct de contact cu TikTok, dar transparența acestui proces este limitată.
Irina Coropcenco de la Promo-LEX a adăugat că, deși tehnologiile bazate pe inteligență artificială pot ajuta la identificarea potențialelor cazuri de ură, decizia finală trebuie să aparțină unui factor uman, care înțelege contextul, subtilitățile și sensibilitățile locale. Dezbaterea a relevat astfel o necesitate urgentă de a crea un cadru legal coerent pentru spațiul online, de a dezvolta capacități instituționale pentru monitorizare și de a stabili o cooperare eficientă cu platformele internaționale pentru a combate eficient discursul de ură.