Paradox în justiție: Membri neevaluați ai Consiliului Superior al Procurorilor decid soarta carierelor procurorilor
Reforma justiției din Republica Moldova se confruntă cu o provocare majoră de credibilitate, în centrul căreia se află Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Deputații din opoziție au semnalat o situație paradoxală în care instituția menită să garanteze integritatea și transparența în sistemul procuraturii funcționează cu membri care nu au trecut ei înșiși filtrul evaluării de integritate, cunoscut ca vetting. Această problemă a fost adusă în atenția publică în cadrul unui briefing de presă, unde s-a subliniat că promisiunea unei justiții bazate pe meritocrație este periclitată.
Potrivit legii, candidații la funcția de membru al CSP din partea societății civile trebuie să promoveze evaluarea efectuată de comisia independentă (pre-vetting). Cu toate acestea, în componența actuală a CSP se regăsesc persoane care fie au eșuat această evaluare, fie procedura în privința lor nu a fost niciodată inițiată. Acești membri participă la luarea unor decizii esențiale privind cariera altor procurori, inclusiv numiri și promovări, creând un conflict de principiu.
Un caz specific menționat este cel al Svetlanei Balmoș, numită în CSP prin decret prezidențial. Deși a eșuat procedura de vetting atunci când a candidat pentru o funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, mandatul său în cadrul CSP nu doar că a continuat, dar a fost și prelungit de la patru la șase ani printr-o modificare legislativă. Un alt exemplu este Andrei Cebotari, numit de Parlament, în cazul căruia procedura de vetting nu ar fi fost demarată deloc, deși mandatul său expiră în februarie 2026.
Această situație generează întrebări legitime cu privire la standardele duble aplicate în cadrul reformei. Criticii susțin că nu se poate cere integritate de la procurori atâta timp cât cei care le supervizează activitatea și le decid carierele nu sunt supuși acelorași exigențe. Faptul că persoane a căror integritate este pusă sub semnul întrebării iau decizii cruciale pentru sistemul de justiție este văzut ca o problemă fundamentală de credibilitate care afectează întregul edificiu al reformei justiției.