Filozofia din spatele succesului: Experții finlandezi dezvăluie principiile unei educații bazate pe siguranță și autonomie
Chișinău – Succesul sistemului educațional finlandez nu se bazează pe tehnologii avansate sau pe un curriculum supraîncărcat, ci pe o filozofie profund umanistă, centrată pe bunăstarea psihologică a elevului. Aceasta a fost ideea centrală prezentată de experții finlandezi Johanna, Hanna și Iane în cadrul evenimentului care a marcat finalul unui program de formare pentru 100 de profesori din Moldova.
Experții au subliniat că învățarea eficientă este imposibilă într-un mediu în care elevii nu se simt în siguranță. Ei au adus în discuție o statistică îngrijorătoare din raportul PISA, care arată că 44% dintre elevii din Republica Moldova nu se simt în siguranță în sala de clasă. „Un elev nu poate învăța dacă nu se simte în siguranță. Acesta este fundamentul”, a explicat unul dintre formatori.
Principiul „mai puțin înseamnă mai mult” este un alt pilon al modelului finlandez. În loc să se concentreze pe cantitatea de informație predată, sistemul lor prioritizează profunzimea, angajamentul și dezvoltarea de competențe. O altă statistică PISA relevantă pentru Moldova, menționată de experți, arată că doar 33% dintre elevi întâlnesc în clasă sarcini care le dezvoltă abilitățile necesare pentru secolul XXI, precum gândirea critică și creativitatea. Aceasta indică o discrepanță între obiectivele declarate ale curriculumului și realitatea din timpul evaluărilor.
La baza motivației elevului, conform experților, stau trei nevoi psihologice fundamentale: autonomia (posibilitatea de a face alegeri, chiar și minore, în procesul de învățare), competența (sentimentul că este capabil să realizeze o sarcină) și apartenența (sentimentul de conexiune și acceptare în cadrul grupului). Satisfacerea acestor nevoi este esențială pentru a menține elevii implicați și dornici să învețe.
Rolul profesorului se transformă, astfel, din cel de transmițător de informații în cel de facilitator al gândirii. Prin feedback formativ constant și prin crearea unui spațiu unde greșeala este văzută ca o oportunitate de învățare, nu ca un eșec, profesorii pot activa potențialul fiecărui copil. „Cheia nu este răspunsul corect, ci procesul, călătoria către acel răspuns”, au concluzionat experții, oferind o nouă perspectivă asupra evaluării și a succesului școlar.