Răspunderea în fața fraudelor: Dezbatere aprinsă între bănci, operatori telecom și regulatori privind blocarea fondurilor și apelurilor suspecte

Audierea publică privind fraudele telefonice și online a scos la iveală o dezbatere complexă legată de împărțirea responsabilităților între instituțiile bancare, operatorii de telecomunicații și autoritățile de reglementare. Discuțiile s-au axat pe măsurile tehnice necesare pentru blocarea tranzacțiilor și apelurilor suspecte, precum și pe costurile și fezabilitatea implementării acestora.

Rolul operatorilor de telecomunicații

Reprezentanții companiilor de telecomunicații (Orange, Moldtelecom, Moldcell) au subliniat că deja au implementat sisteme avansate de analiză și depistare a fraudelor, bazate pe indicatori tehnici, comportamentali și geografici. Aceste sisteme au blocat milioane de apeluri suspecte, în special cele care folosesc tehnica de „spoofing” pentru a falsifica identitatea apelantului. Cu toate acestea, provocarea majoră rămâne traficul internațional, unde sursa reală a apelului este practic imposibil de identificat rapid din cauza complexității rețelelor globale.

O soluție tehnică avansată, bazată pe standardul GSMA Open Gateway, este în curs de implementare și ar permite o interoperabilitate sporită între operatori pentru a bloca apelurile frauduloase. Totuși, procesul este complex și costisitor, implicând un upgrade fundamental al rețelelor și o perioadă de implementare de cel puțin șase luni. O altă propunere a fost mascarea numerelor suspecte ca „neidentificate” sau adăugarea unui prefix special, măsuri care, deși mai rapide, necesită modificări ale cadrului de reglementare actual, care obligă la prezentarea corectă a numărului.

Poziția sectorului bancar și a regulatorilor

De cealaltă parte, sectorul bancar, reprezentat de Banca Națională a Moldovei (BNM) și bănci comerciale, a evidențiat că principala vulnerabilitate este factorul uman. Escrocii manipulează psihologic victimele pentru a le convinge să extragă numerar sau să autorizeze transferuri. Reprezentanții BNM au arătat că, în urma măsurilor implementate, cum ar fi eliminarea autorizării plăților prin cod OTP (One-Time Password) și introducerea unor chestionare de vigilență, accesul direct al infractorilor la conturi a fost îngreunat.

O problemă ridicată de o bancă comercială a fost lipsa unui mecanism standardizat și accelerat pentru indisponibilizarea temporară a fondurilor suspecte. În prezent, chiar dacă o tranzacție este suspectă, banca nu poate restitui fondurile fără o decizie a instanței sau acordul destinatarului, ceea ce întârzie procesul și reduce șansele de recuperare a banilor.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a subliniat că, în contextul în care victimele sunt adesea convinse să ia credite rapide de la organizațiile de creditare nebancară (OCN), este esențială o colaborare strânsă pentru a identifica și bloca aceste tranzacții. Toate părțile au convenit asupra necesității unui punct focal național care să asigure o comunicare și o reacție rapidă între toate instituțiile implicate, de la poliție și procuratură la bănci, operatori telecom și regulatori, pentru a combate eficient acest fenomen transfrontalier și dinamic.