Prejudicii de sute de milioane de lei: Parlamentul caută soluții urgente pentru stoparea fraudelor online și telefonice
Chișinău, 12 iunie 2026 - Fenomenul fraudelor telefonice și online, care a luat o amploare îngrijorătoare în ultima perioadă, a fost principalul subiect al audierilor publice organizate vineri, 12 iunie 2026, de către Comisia pentru economie, buget și finanțe și Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Discuțiile au reunit reprezentanți ai instituțiilor de forță, ai sectorului bancar și ai operatorilor de telecomunicații, cu scopul de a identifica măsuri rapide și eficiente pentru prevenirea și combaterea acestor infracțiuni care afectează zilnic cetățenii Republicii Moldova.
Datele prezentate în cadrul ședinței de către reprezentanții Inspectoratului General al Poliției indică o creștere alarmantă a pierderilor financiare cauzate de escroci. Dacă în anul 2023 prejudiciile totale se ridicau la peste 40 de milioane de lei, în 2025 acestea au depășit suma de 272 de milioane de lei. Doar în primele cinci luni ale anului curent, autoritățile au înregistrat peste 1.500 de cazuri, generând pagube de peste 115 milioane de lei, cu o pierdere medie per victimă estimată la aproximativ 89.000 de lei.
„Asistăm la o diversificare rapidă a tipologiilor de fraudă prin utilizarea instrumentelor digitale și a rețelelor transfrontaliere. Pe lângă schemele clasice, infractorii folosesc acum tehnologii avansate pentru a clona identitățile unor oficiali sau reprezentanți bancari. Uneori, este absolut uimitor cum oamenii își scot economiile și le dau direct de acasă unor necunoscuți. Este imperativ ca instituțiile statului, băncile și operatorii de telefonie să acționeze coordonat pentru a stopa cât mai urgent acest fenomen”, a declarat președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică în deschiderea audierilor.
Analiza victimologiei arată că persoanele cele mai vulnerabile la aceste scheme sunt femeile și cetățenii cu vârsta de peste 66 de ani. Printre cele mai frecvente metode de înșelăciune se numără apelurile de la falși angajați ai structurilor de securitate sau ai băncilor, investițiile fictive în criptomonede pe platforme false și manipularea emoțională prin intermediul scenariului în care o rudă ar fi fost implicată într-un accident rutier grav. Infractorii folosesc adesea sisteme de mascare a numărului de telefon (spoofing) pentru a face apelurile să pară că vin din partea unor instituții de încredere din țară.
Pentru a contracara aceste amenințări, autoritățile au propus și analizat o serie de măsuri concrete. Acestea includ impunerea unor reguli stricte operatorilor de telecomunicații pentru blocarea apelurilor internaționale falsificate, precum și crearea unui mecanism interinstituțional prin care băncile pot suspenda imediat tranzacțiile suspecte înainte ca banii să părăsească jurisdicția națională. De asemenea, o prioritate o reprezintă optimizarea platformelor de raportare a incidentelor cibernetice.
„Dincolo de reglementările tehnice și legislative pe care le vom promova, educația financiară și digitală a populației rămâne cea mai puternică armă. Vom intensifica campaniile de informare publică prin toate canalele disponibile – de la mesaje de avertizare pe telefon, până la instruiri specifice în zonele rurale. Cetățenii trebuie să înțeleagă clar că nicio instituție legitimă, fie ea bancă sau poliție, nu le va cere niciodată datele cardului la telefon sau sume de bani cash trimise prin curieri”, a subliniat președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe.
Audierile publice urmează să se concretizeze într-un set de recomandări și inițiative legislative care vor fi propuse spre adoptare în plenul Parlamentului. Eforturile comune se vor concentra pe consolidarea securității spațiului comunicațional și pe protejarea integră a resurselor financiare ale cetățenilor în fața noilor provocări digitale.
