Negarea crimelor comunismului ar putea deveni infracțiune. Parlamentul pregătește un nou pachet legislativ privind memoria istorică

CHIȘINĂU – Parlamentul Republicii Moldova pregătește o inițiativă legislativă menită să incrimineze negarea sau contestarea publică a foametei provocate de regimul totalitar comunist. Anunțul a fost făcut în cadrul Congresului Național al Memoriei, unde oficialii au subliniat angajamentul statului de a consolida cadrul legal pentru protejarea memoriei victimelor represiunilor politice.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că legislativul a recepționat mesajul transmis de societatea civilă și de istorici la ediția precedentă a congresului și a elaborat un proiect de lege care va fi dezbătut în curând în primă lectură. Pe lângă incriminarea negaționismului, pachetul legislativ vizează și acordarea unui statut oficial de victimă a foametei pentru persoanele care au suferit în anii 1946-1947, un pas considerat „istoric” spre recunoașterea oficială a suferințelor induse deliberat de ocupația sovietică.

„Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin”, a afirmat Igor Grosu. Acesta a subliniat că memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea, ci pentru a uni în jurul adevărului și pentru a aduce dreptate. Oficialul a legat aceste demersuri de parcursul european al Republicii Moldova, menționând că „Europa înseamnă și asumarea trecutului, condamnarea regimurilor totalitare și respectul pentru demnitatea umană”.

Noua legislație este văzută ca un instrument esențial pentru protejarea adevărului istoric în fața curentelor revizioniste și a propagandei nostalgice. Prin aceste măsuri, autoritățile își propun să consolideze cultura memoriei și să alinieze Republica Moldova la valorile europene ale adevărului istoric. Discuțiile din cadrul congresului au evidențiat că procesul de condamnare a crimelor comunismului este un pas necesar pentru a închide un capitol dureros al istoriei și pentru a construi un viitor democratic, în care astfel de atrocități să nu se mai repete.

Reprezentanții asociațiilor victimelor represiunilor au salutat inițiativa, subliniind că, timp de decenii, au luptat pentru recunoașterea suferințelor și pentru dreptate. Alexandru Postică, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, a menționat că acest pachet legislativ reprezintă un răspuns la anii de uitare și o transformare a memoriei într-o politică publică durabilă. Astfel, Republica Moldova face pași concreți pentru a-și asuma trecutul și pentru a oferi reparația morală și juridică așteptată de zeci de ani de către supraviețuitori și urmașii acestora.