Congresul național al memoriei: Inițiative legislative pentru sancționarea negării crimelor totalitare și crearea unei instituții de profil
Duminică, 28 iunie 2026, la Chișinău s-a desfășurat cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, un eveniment de o importanță istorică majoră dedicat comemorării victimelor represiunilor regimului totalitar sovietic. Reuniunea a marcat împlinirea a 86 de ani de la ocupația sovietică a Basarabiei, 85 de ani de la primul val al deportărilor în masă și 80 de ani de la declanșarea foametei organizate. În cadrul lucrărilor, oficiali de rang înalt, experți internaționali și supraviețuitori au anunțat măsuri ferme pentru protejarea adevărului istoric, inclusiv un proiect de lege care va incrimina negarea crimelor comunismului și inițierea demersurilor pentru înființarea Institutului Memoriei Naționale.
Evenimentul a reunit sute de participanți, oferind o platformă esențială supraviețuitorilor și descendenților acestora pentru a-și împărtăși mărturiile cutremurătoare despre foamete, munca forțată în Gulag și exilul în Siberia și Kazahstan. Poveștile de supraviețuire au subliniat urgența transformării memoriei individuale într-o memorie colectivă, protejată de stat.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că eforturile de reabilitare a memoriei victimelor trebuie susținute de un cadru legislativ solid. O nouă inițiativă legislativă, aflată în dezbatere parlamentară, va sancționa contestarea și negarea publică a crimelor comise de regimul totalitar.
„Adevărul istoric nu poate fi șters și nu se poate apăra singur. Angajamentul nostru ferm este de a legifera statutul victimelor represiunilor și de a sancționa orice formă de negare a foametei și a deportărilor. Avem obligația morală față de generațiile viitoare să protejăm această memorie în fața propagandei și a revizionismului”, a declarat Președintele Parlamentului.
La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a evidențiat rolul esențial al sistemului educațional în cultivarea unei societăți reziliente. Acesta a prezentat rezultatele campaniilor naționale recente, precum „Săptămâna memoriei și recunoștinței”, care a ajuns în sute de școli din țară.
„O memorie istorică bine înțeleasă consolidează reziliența unei societăți democratice. Educația istorică corectă în școli îi ajută pe tineri să discearnă faptele de manipulare și să își construiască viitorul pe baza respectului pentru drepturile omului și demnitatea umană”, a afirmat ministrul Educației.
Un punct central al congresului a fost discuția privind crearea Institutului Memoriei Naționale din Republica Moldova, o instituție de stat menită să gestioneze arhivele, să coordoneze cercetarea științifică și să promoveze educația istorică. Pentru acest demers, Republica Moldova beneficiază de expertiza partenerilor europeni. Ambasadorul Republicii Polone, Tomasz Kobzdej, și reprezentanți ai instituțiilor de profil din Germania, precum cercetătorul Peter Keup, au reafirmat sprijinul țărilor lor în transferul de bune practici, luând ca model de succes Institutul Memoriei Naționale din Polonia (IPN).
Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, a salutat deschiderea autorităților, subliniind că după decenii de așteptare, revendicările victimelor capătă formă instituțională. El a menționat, de asemenea, importanța continuării expozițiilor publice, precum „Vagonul durerii”, expus recent în Piața Marii Adunări Naționale și la Bălți, care aduc istoria mai aproape de cetățeni.
Informații de context Congresul Național al Memoriei reprezintă o platformă națională de consolidare a eforturilor statului, mediului academic și societății civile pentru restabilirea și protejarea adevărului istoric. Evenimentul, sprijinit de autoritățile centrale și parteneri internaționali, își propune alinierea Republicii Moldova la valorile și practicile europene prin asumarea trecutului, condamnarea fermă a crimelor regimurilor totalitare și promovarea educației bazate pe respectul pentru drepturile omului.
