Proiecte de infrastructură nefuncționale și milioane de lei blocați: Curtea de Conturi a auditat Fondul național de dezvoltare regională și locală

Chișinău, 23 decembrie 2025 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat marți, în cadrul unei ședințe publice, raportul de audit al conformității asupra utilizării resurselor financiare alocate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) în perioada 2022-2024. Auditorii au scos la iveală deficiențe majore în planificarea și executarea lucrărilor, constatând că investiții de sute de milioane de lei au fost direcționate către sisteme de apeduct fără surse de apă, stații de epurare neconectate la canalizare și clădiri sociale care nu pot fi utilizate conform destinației.

Misiunea de audit a evaluat modul în care au fost gestionate resursele destinate reducerii disparităților teritoriale și îmbunătățirii condițiilor de viață, fondul având o execuție bugetară de sute de milioane de lei anual. Raportul prezentat de echipa de audit a evidențiat lipsa unei coordonări interinstituționale eficiente și o fragmentare a politicilor publice, fapt care a generat situații paradoxale în care infrastructura construită stă nefolosită.

Unul dintre cele mai grave exemple prezentate în cadrul ședinței vizează proiectul de alimentare cu apă a orașului Fălești din râul Prut. Deși inițiat în 2010 și cu investiții ce se ridică la circa 150 de milioane de lei, proiectul rămâne nefuncțional. Stația de tratare a apei a fost construită și dotată, însă rețelele de apeduct și magistrala Prut-Fălești nu au fost puse în funcțiune, iar sursa de apă nu a fost valorificată, cetățenii neavând acces la serviciul promis.

Situații similare au fost identificate și în alte localități. În orașul Florești, a fost construită o stație de epurare, însă aceasta nu poate funcționa deoarece rețeaua de canalizare a orașului este conectată la ea doar parțial (circa 30%), restul infrastructurii lipsind. De asemenea, în satul Răuțel, investiția în sistemul de aprovizionare cu apă nu poate fi operaționalizată din lipsa sursei de apă, obiectivele planificate nefiind atinse integral.

„Proiectele regionale de aprovizionare cu apă și sanitație sunt caracterizate de o implementare fragmentată și un grad redus de racordare a consumatorilor, făcând infrastructura nefuncțională sau subutilizată. Lipsa unei expertize tehnice inițiale și necorelarea investițiilor au compromis rezultatele, ducând la imobilizarea banilor publici în construcții fără utilitate imediată”, a declarat Elizaveta Munteanu, șefa Direcției Generale de Audit I, în timpul prezentării raportului.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea proiectelor de infrastructură socială și sportivă. Complexul multifuncțional sportiv din Regiunea Nord, deși a beneficiat de investiții de 1,4 milioane de lei, a fost conservat într-un stadiu nefuncțional din cauza lipsei și neconcordanțelor din documentația tehnică. Un alt caz vizează modernizarea infrastructurii unei instituții educaționale din municipiul Bălți, care, deși considerată finalizată, nu poate fi utilizată de elevi în scop educațional, clădirea fiind improprie activităților didactice.

Reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prezenți la ședință, au recunoscut necesitatea unei schimbări de abordare. Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii, a subliniat importanța consolidării strategice pentru viitor.

„Urmează să se consolideze abordarea integrată a politicii de dezvoltare regională de umbrelă intersectorială a intervențiilor guvernamentale în regiuni, precum și să se alinieze în totalitate la politica europeană de dezvoltare regională. Pentru anul 2026, planificăm o evaluare a strategiei naționale, inclusiv sub aspectul asigurării coordonării și sinergiei cu alte politici sectoriale”, a menționat Vladimir Bolea.

Pe lângă problemele tehnice, auditul a identificat și deficiențe financiare și de raportare. Au fost constatate discrepanțe majore între cererile de finanțare și contractele actualizate, în sume de zeci de milioane de lei, precum și o monitorizare digitală deficitară din cauza întârzierilor în implementarea sistemului informațional de gestionare a proiectelor.

Curtea de Conturi a înaintat o serie de recomandări instituțiilor vizate pentru a remedia neconformitățile și pentru a asigura durabilitatea investițiilor publice în viitor.

Despre Curtea de Conturi a Republicii Moldova

Curtea de Conturi este instituția supremă de audit a statului, responsabilă de verificarea modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public. Prin activitatea sa, CCRM promovează transparența, responsabilitatea și buna guvernare în sectorul public.