[Liliana Arsenie] Bună ziua, numele meu este Liliana Arsenie, sunt președintele Curții de Apel București. Mă bucur să avem această întâlnire în acest în acest context. Am luat inițiativa acestei întâlniri dintr-un considerent extrem de simplu: profesiile noastre, și aceea de magistrat, și aceea de jurnalist, sunt animate de aceeași nevoie de aflare și de promovare a adevărului.
Vă mulțumesc încă o dată pentru prezența la această conferință.
[Jurnalist] Vă rog. Înainte de a începe conferința, am o declarație de presă.
[Raluca Moroșanu] Mă numesc Raluca Moroșanu, sunt judecător la Secția I Penală a Curții de Apel București. Sunt aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu.
[Jurnalist] Vă rugăm frumos să mergeți la microfon pentru că nu vă auzim.
[Raluca Moroșanu] Vă rog.
[Jurnalist] Avem sunetul acolo.
[Raluca Moroșanu] Bine. După, după. În spate.
[Jurnalist] Vă rog, doamna judecător.
[Raluca Moroșanu] Bun. Mă numesc Raluca Moroșanu. Sunt judecător la Secția I Penală a Curții de Apel București. Am 26 de ani de magistratură, din care 19 la Curtea de Apel București, la Secția I Penală. Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat.
Dacă va fi contrazis, este o minciună. Aici, la Curtea de Apel București, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați, pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă.
Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine. Nu știu cealaltă parte ce vor face, iată, sunt aici unii care vor susține probabil conducerea. Nu, așa ca paranteză, nu am fost nici ofițer acoperit, nici la 2 și un sfert, nicăieri. Am fost toată viața mea magistrat.
Colegii din țară mă cunosc pentru că am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri aproape 15 ani și ei vor ști că nu mint. Dacă nu-l credeți pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine. Atât am avut de spus.
[Liliana Arsenie] Vă mulțumim, doamna judecător. Așa cum am precizat, conferința survine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni, care par coordonate pentru acapararea puterii judecătorești, așa încât, în virtutea obligației de apărare a independenței justiției, suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru ca, în lumina celor pe care le vom prezenta, să facem apel la întreaga comunitate media să verifice faptele efective raportate la narațiunile manipulative și false.
Totodată, astăzi, cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridică constituțională a statului român să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate în această perioadă și să prezinte public rezultatul acestor verificări. Am învățat cu toții, judecători și procurori, că justiția se realizează prin Înalta Curte și prin celelalte instanțe organizate conform legii. Așadar, nicio altă autoritate nu se poate erija în deținător al adevărului absolut și nici nu poate tranșa chestiuni litigioase de competența instanțelor de judecată sau să statueze cu valoare de adevăr personal impus celorlalți, cine este de bună credință sau nu, oricine este onest sau nu.
Am învățat că legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare, că legea vine din cunoaștere juridică și respect pentru cetățean, nu din nevoia de capitalizare politică și nici din nevoia de preluare ostilă a unei puteri în stat, care mai târziu să fie folosită în interes politic. În cele ce urmează, vom prezenta câteva dovezi care combat narativele manipulative și probează starea de legalitate a organizării și funcționării Curții de Apel București.
Cea mai gravă mistificare din această serie o reprezintă alegațiile privind direcționarea dosarelor prin schimbarea arbitrară a compunerii completurilor. Aș începe cu cel mai important și care a suscitat interesul media, anume cazul Vanghelie, care a avut următorul parcurs. S-a înregistrat la Curtea de Apel București la data de 4.08.2021. Vă rog, aici este data din sistemul ECRIS, apel. Cealaltă dată pe care o s-o vedeți, 7.07.2015, este data înregistrării la instanța de fond.
A fost, așadar, înregistrat la 4.08.2021, ora 10:34, aspect foarte important asupra cărora vom mai reveni. Compunerea inițială, pentru că și aceste chestiuni au suscitat foarte multe discuții în spațiul media. Judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii și promovării unui concurs. Judecător Gohoreanu Alina, schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii și promovării unui concurs.
Așadar, în ambele situații, factorul de decizie a fost exterior puterii decizionale a conducerii Curții, consecința manifestării dreptului la carieră al judecătorului, drept la carieră pe care îl avem fiecare dintre noi, indiferent de profesie. Mai departe, judecătorul Reileanu Cătălin, schimbare obiectivă ca urmare a solicitării sale de schimbare a parcursului carierei, decizie care a excedat voinței conducerii Curții de Apel București. Judecător Andreea Ionescu, a fost mutată spre către la cealaltă secție penală din rațiuni de echilibrare a volumului de activitate. Dinamica personalului la nivelul Curții de Apel București este foarte mare, volumul de muncă și complexitatea cauzelor este foarte ridicată, așa cum dumneavoastră vă este cunoscut și cum în fiecare an, prin raportul de activitate, prezentăm datele statistice.
Decizia luată, având în vedere, a fost luată având în vedere faptul că nu se administraseră probe, așadar, nu puteam să vorbim de vreo afectare a principiului continuității. Judecător Gargalea Anastasia, a fost delegată pentru o scurtă perioadă la Curtea de Apel București, însă pe fondul restanțelor semnificative în motivarea hotărârilor de la Tribunalul București, de unde a fost delegată, s-a impus neprelungirea delegării. Între continuarea exercitării activității judiciare la Curtea de Apel București și necesitatea de a finaliza niște motivări la instanța de fond, s-a ales varianta a doua din nevoia de prezervare a interesului public și de a permite finalizarea activității de motivare care trena de mai bine de un an de zile. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată în privința inculpatului Vanghelie, dispunându-se o singură soluție de prescripție a răspunderii penale și două soluții de achitare.
Vă rog să priviți acest paragraf al hotărârii pronunțate în calea de atac. Termenul general de prescripție în privința infracțiunii de luare de mită s-a împlinit în anul 2017. Spuneam la începutul discuției cu privire la acest, prezentării cu privire la acest dosar, că în cadrul Curții de Apel București, în apel, dosarul a fost înființat înregistrat în anul 2021. Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, chiar săvârșită în modalități alternative, termenul de prescripție a curs de la data comiterii, adică din anul 2007 și s-a împlinit în 2017, cu patru ani înainte de a fi înregistrat dosarul la Curtea de Apel București.
Vă rog să priviți aceste două înscrisuri: fișa de dosar și decizia Curții. În decizia Curții se prevede că termenul de prescripție generală de 10 ani s-a împlinit în anul 2017. A culpabiliza conducerea Curții de Apel prin imputarea unor așa-zise manevre de favorizare a vreunui inculpat, în anii 2021-2022, în vederea prescrierii răspunderii penale, în condițiile în care fapta cea mai grea, cu termenul cel mai mare de prescripție, era prescrisă încă din anul 2017, înainte ca acest dosar să fie înregistrat la Curtea de Apel București, este dovada caracterului absolut odios, revoltător și dureros pentru noi, al manipulării publice orchestrate în vederea asmuțirii societății împotriva judecătorilor. Vă rog să priviți documentele oficiale, pentru că noi ca instituție nu ne permitem să formulăm opinii, ci doar să prezentăm fapte certe. Este consecința formării profesionale.
În esență, prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului timp de peste patru ani, care a făcut ca termenul de prescripție specială să nu mai existe, iar răspunderea penală să nu se prescrie în 15 ani, ci în 10. În continuare, ca și gravitate a afirmațiilor, ne referim la cazul prezentat de domnul judecător Beșu, respectiv cel privindu-l pe inculpatul Bădălău, în care iarăși se susține că s-au făcut manevre pentru a fi favorizat inculpatul. În cauză, inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență, pretins a fi fost comis și spun pretins a fi fost comis, pentru că nu avem o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, așa încât inculpatul, oricare ar fi acesta, beneficiază de prezumția de nevinovăție, în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi.
Aceasta este fapta. Rechizitoriul reține articolul 7, litera A din Legea 78/2000, ceea ce presupune, în mod explicit, legătura dintre faptă și funcția publică. A exercitat, a săvârșit infracțiunea folosindu-se de funcția publică. Curtea de Apel a judecat contestația la soluția pronunțată de Tribunalul Giurgiu, care a fost sesizat inițial și a soluționat camera preliminară. În contestația ulterioară, completul din care a făcut parte și judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența de soluționare în primă instanță, dacă aparține tribunalului sau Curții de Apel.
În urma soluționării acestei contestații, a fost admisă și competența soluționării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile art. 38, alin. 1, lit. d, Cod procedură penală. Hotărârea este motivată în fapt și în drept, așa cum prevăd exigențele Codului de procedură penală, dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet pe fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început. Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, care arată că urmarea stabilirii acestei competențe s-ar augmentat durata soluționării cauzei, cu potențiala incidență a prescripției, trebuie subliniat următorul aspect esențial: Curtea de Apel a salvat dosarul de la prescripție pentru următorul considerent.
Judecarea cauzei în continuare în prim grad de jurisdicție la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă public domnul judecător, ar fi atras constatarea nulității absolute în calea de atac a apelului, pentru că acea cauză ar fi fost judecată de o instanță necompetentă, indiferent cine ar fi exercitat, cu consecința trimiterii cauzei la, de în apel la instanța competentă pentru reluarea întregii judecăți, fiind astfel o concretizare substanțială, într-adevăr, a riscului incidenței prescripției răspunderii penale, dacă soluția ar fi fost aceea. Urmarea acestei soluții, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel București, iar o eventuală schimbare de încadrare ulterioară care să atragă competența tribunalului, instanță inferioară ierarhic, nu afectează competența Curții de Apel, instanță ierarhic superioară de a soluționa cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor procesual penale incidente conduce la singura concluzie, conform căreia soluția Curții de Apel București în calea de atac a contestației este una care nu expune soluționarea cauzei la riscul prescripției, ci îl evită.
Încălcarea dispozițiilor legale, care atrage sancțiunea nulității absolute, respectiv soluționarea cauzei în primă instanță de o instanță necompetentă, nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale, sub sancțiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză de nerespectare a niciunei alte dispoziții din Codul de procedură penală și mă refer aici la dreptul la un proces echitabil, egalitatea armelor, administrarea probatorilor în condiții de nemijlocire în fața instanțelor judecătorești. Afirmațiile făcute, precum că inculpații sunt scăpați, sunt în sine dovezi ale preconcepției, semnificând antepronunțarea evidentă.
În principiu, judecătorul știe care va fi soluția abia după soluționarea dosarului, finalizarea cercetării judecătorești și a procesului de deliberativ. Așa încât, în cauză, dacă direcționăm dosarele să scape infractorul, înseamnă că, ad principium, de la început știm care este soluția. Alte afirmații, precum sunt agreați sau chemați la curte judecători sensibili la sugestiile conducerii, sau alte astfel de afirmații care ar contura imixtiuni în actul de judecată, fără niciun fel de probe, fac obiectul sesizării inspecției judiciare, așa încât aceste chestiuni nu le vom dezbate.
În ceea ce privește aspectul sensibil al compatibilității exercitării funcției de judecător, raportat la activitățile derulate anterior și necunoscute, în slujba unei structuri de informații, cunoscută sub denumirea de 2 și un sfert, menționăm că am hotărât sesizarea inspecției judiciare, a CSM, CSAT și CNSAS și așteptăm rezultatul verificărilor. Un alt judecător care a atacat și atacă constant Curtea de Apel București este Panoglu Daniel.
Prezint acest caz nu pentru a judeca o persoană, ci pentru a discuta despre standarde de integritate și bună credință care trebuie să însoțească discursul public al unui magistrat, mai ales când acesta se prezintă drept reper etic. Credibilitatea unui discurs etic nu se măsoară prin severitatea acuzațiilor aduse altora, ci prin adevărul și coerența propriei conduite. În timp ce invocă exigențe morale ridicate, persoana în cauză, Panoglu, a lansat în spațiul public acuzații care nu rezistă verificării factuale, contribuind la o atmosferă de suspiciune nejustificată.
În același timp, persoana în cauză, Panoglu Daniela, a formulat public acuzații la adresa altor persoane, acuzații care nu sunt confirmate de datele obiective disponibile și care nu au fost susținute de probe verificabile. În acest context, o să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși la data de 15 iunie 2011, și avem aici contractul de vânzare-cumpărare, datele sunt anonimizate, doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate asupra unui apartament cu trei camere în București, în suprafață de 149,16 m². Deși a dobândit acest drept de proprietate în 2011, până în anul 2015 a continuat să deconteze o chirie substanțială de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință în proprietate, inducând în eroare conducerea instanței timp de patru ani.
În momentul în care conducerea Curții de Apel a aflat despre realitatea locativă și a sistat plata chiriei, judecătoarea Panoglu a acționat pe toate căile pentru a-și perpetua o stare ilicită, acționând chiar în instanță, avem materialele, și formulând ea însăși plângere penală împotriva președintelui instanței pentru refuz de a-i deconta chiria. Precizez că la dosarul administrativ al instanței există și punctele de vedere estimate de Ministerul Justiției cu privire la faptul că în momentul în care dobândești în proprietate un drept de proprietate asupra unui imobil, nu mai ai dreptul la decontarea chiriei. Această conduită vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte și contrazice flagrant discursul său public, prin care promovează pretinse valori morale și conduita de însușire nelegală a banului public. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții, pentru că dubla măsură este dovada imposturii și nicidecum a valorilor pe care le promovează.
Conduita sa ilicită nu este doar una de însușire veroasă din banul public, ci îmbracă și forma violenței fizice în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În acest caz, evidențiem decizia Înaltei Curți, numărul 5 din 29 ianuarie 2018, care a stabilit răspunderea sa disciplinară pentru agresiuni fizice și verbale asupra colegului de complet. Astfel, acesta, în contextul deliberării și pronunțării unei soluții, l-a lovit în cap cu dosarul pe judecător, țipând și urlând. Contrar susținerilor acesteia, care ar, că ar fi fost eliminată din așa-zise rațiuni de incoruptibilitate, imposibilitatea de a continua desfășurarea activității în materie penală s-a datorat refuzului judecătorilor secției de a face complet cu aceasta, inclusiv a doamnei Moroșanu, care a fost înainte aici în sală, dată fiind agresivitatea verbală și fizică manifestată în mod constant atât față de colegi, avocați și procurori și justițiabili.
Avem aici un tabel care se află la dosarul disciplinar. Este un număr de 23, nu vreau să arăt numele colegilor pentru protecția datelor. Sunt 22 de rubrici. Un singur judecător și-a manifestat opțiunea de a intra cu doamna judecător, după, cred, un an de zile, și acest judecător a renunțat. Imposibilitatea de a face complet colegial este așadar evidentă și obiectivă. În ceea ce privește imposibilitatea de a constitui complet unic, prezentăm dovada incapacității sale de a soluționa dosare de complexitatea celor care atrag competența de primă instanță a Curții de Apel București.
În concret, și vă putem pune la dispoziție datele, doar că trebuie să anonimizăm și în acest moment nu am putut, nu am reușit să facem acest lucru. În concret, fiind învestită în anul 2013 cu soluționarea unui dosar și beneficiind de nenumărate măsuri de degrevare, avem de asemenea hotărârile de colegiu prin care a fost degrevată șase luni, trei luni, în considerarea complexității dosarelor, nu l-a soluționat timp de nouă ani de zile, amânând pronunțarea pentru nu mai puțin de 268 de zile, nereușind pronunțarea soluției, cu consecința prescripției faptelor. Menționăm că, așa cum rezultă din rechizitoriu, prejudiciul estimat în această cauză este de ordinul milioanelor de euro. 9 ani de zile un dosar. Aici avem ultimul termen la care a intrat doamna Panoglu în anul 2022. A rămas în pronunțare 268 de zile, amânare de pronunțare.
Precizez că acest dosar a fost preluat, evident, în contextul încercărilor tendențioase de a fi scoasă doamna judecător din complet și a presiunilor și a persecuției exercitate de Inspecția Judiciară. Dosarul a fost reluat de un alt complet. În final, în acest moment, dosarul se află în stadiu final de judecată la un alt judecător, care este aproape de finalizare în doi ani de zile. Faceți dumneavoastră comparația, nouă ani și doi ani. În considerarea, în condițiile în care judecata a fost reluată de la început, în considerarea principiului nemijlocirii. În aceeași cheie a comportamentului disprețuitor și a unei conduite manifestate în afara normelor, doamna Panoglu a fost sancționată disciplinar pentru că în considerentele deciziei penale 1049 din data de 25.07.2022 a inserat aprecieri care sugerau fapte penale săvârșite de către procurori în instrumentarea unei cauze penale, activități specifice organelor de cercetare și urmărire penală, depășind astfel limitele sesizării.
Este cu evidență că, referitor la conduita profesională ireproșabilă pe care o invocă doamna judecător, conducerea Curții de Apel a avut de gestionat ani de zile un grefier, un judecător agresiv fizic și verbal pentru majoritatea covârșitoare a colegilor, într-o profesie în care reciprocitatea dialogului și toleranța față de opinia celuilalt sunt principii stabilite prin lege. În contextul atacului concertat la adresa puterii judecătorești, astfel de afirmații, cum au fost făcute de către cei doi judecători, au un puternic impact emoțional, fără a avea legătură cu legalitatea și calitatea activității din cadrul Curții de Apel. În ceea ce privește conduita doamnei judecător, aș dori domnul specialist IT să redăm câteva înregistrări din sala de judecată și să vă gândiți dumneavoastră dacă, fiind de cealaltă parte a barii, ați dori să fiți într-o astfel de sală de judecată.
[Înregistrare audio instanță] Nu aveți cuvântul dumneavoastră. Am dat cuvântul apărătorului. Îl apărați? Îl apărați pe apărător? Îl apărați pe apărătorul părții civile? Îl apărați? Pe apărător? Răspundeți, doamna avocat, ce și retrage clientul dumneavoastră? Își retrage apelul, da? În acest caz nu își mai poate retrage plângerea. E corect juridic? E logic? E logic, doamna avocat? Doamna avocat, vreți să vă trimitem la cursuri de drept? Când se face procedura civilă? În ce an? Vă trimitem la niște cursuri. Răspundeți, ce își retrage? Apelul sau plângerea? Sunt incompatibile. Ca să își retragă plângerea, trebuie să își mențină apelul, ca să luăm act de retragerea plângerii. Își retrage plângerea, da? Și apelul. Nu, ori una, ori cealaltă. Nu puteți să condiționați dumneavoastră. Am făcut cursuri de drept sau am făcut facultăți de drept? Și față de ce a precizat domnul avocat, mă opun acestei modalități de a sesiza.
[Liliana Arsenie] Astfel de exemple pot să continue și vă putem pune la dispoziție înregistrările, în măsura în care dumneavoastră le doriți. Cu toată emoția populară stârnită de nume sonore ale politicii, justiția nu înseamnă soluții prestabilite, soluțiile survin după ce probatoriul a fost administrat în condiții de egalitate a armelor, pentru că doar emiterea rechizitoriului nu face dovada existenței faptei și a vinovăției. Din păcate, prin mesaje care depășesc limitele atribuțiilor constituționale, justiția a trecut de la câmp tactic la o arenă, în care arbitrariul și diletantismul au valoare de lege, singura preocupare fiind aceea a destructurării puterii judecătorești și înlocuirii ei cu veritabile instanțe morale.
Astfel fiind, asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar, o demonizare a magistraturii prin contestarea discreționară a oricărei forme de organizare judiciară, prin ridiculizarea și anatemizarea conducerii sistemului judiciar, prin manipulare și minciună, folosind ca voci, așa-zise reprezentative ale sistemului judiciar, oameni care acționează din impulsul eșecului profesional personal. Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București? Vedem acțiuni cu țintă de a crea haos controlat.
Sincronizarea este accidentală. Atacurile lansate prin declarațiile judecătorului Beșu, declarațiile sub anonimat ale unui procuror, apar la momentul în care DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele. Curtea de Apel București, țintită în mod direct în discurs, este instanța care va trebui să judece aceste dosare. Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluții în astfel de dosare. Aceasta este rețeta clasică: distrugi încrederea în instituții înainte ca ele să se pronunțe, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care este.
Acțiunile par parte dintr-un mecanism organizat de destabilizare. Astăzi vedem un judecător cu trecut în servicii, care lansează acuzații grave bazate exclusiv pe percepții, o instituție media care folosește mesajul fără verificări, apariția acestor atacuri exact când se află pe rol dosare foarte complicate. Contextul obiectiv este de natură să ridice legitime semne de întrebare privind intenția de a crea acest haos controlat. Este oare o coincidență că în acest mecanism este implicat un judecător cu trecut în servicii?
Atacul politicului instituționalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică națională a unui film foarte artistic cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale. În încheiere, respingem categoric orice încercare de denigrare a corpului profesional, de polarizare, de antagonizare și slăbire a independenței puterii judecătorești. Și nu în ultimul rând, vreau să vă asigur că noi, conducerea Curții de Apel București, care suntem astăzi în fața dumneavoastră, și întreg corpul de judecători ai Curții de Apel București, nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept pe care am jurat să le respectăm la intrarea în profesie. Nu pretindem că nu sunt probleme în sistemul de justiție, nu pretindem că nu este nevoie de îmbunătățirea activității noastre, dar acestea nu pot servi decât prin dialog în cadrul instituțional, cu respect, profesionalism și competență în acord cu atribuțiile constituționale ce revin fiecărei părți.
Preluarea ostilă în stradă a puterii judecătorești prin instigare publică sunt mecanisme care nu pot fundamenta niciodată o democrație. Vă mulțumesc.
Dacă sunt întrebări?
[Jurnalist] Doamna președintă, Alexandru Costache sunt, la știri pe TVR.
[Jurnalist] Bună ziua, Andreea Pora, Recorder.
Nu mai puțin, vă rog, nu mai puțin. Andreea Pora este numele meu, sunt la publicația Recorder. Am observat că în prezentarea dumneavoastră n-ați făcut nicio referire la dosarul Burci-Unicom. Puteți să ne spuneți, vă rog, care au fost motivele pentru care conducerea Curții de Apel București a decis, într-un termen din martie anul acesta, înlocuirea domnului judecător Cătălin Pavel cu un alt judecător?
[Liliana Arsenie] Sunt considerente, dosarul este pe rol, așa încât nu putem să facem în momentul de față aprecieri cu privire la soluționarea unui dosar pe rol. Dar, ca principiu, și în acord cu normele regulamentare și legale, schimbările care operează în compunerea completelor sunt strict legale, în raport de normele din regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată. Vă mulțumesc.
[Jurnalist] Dar ați făcut referire în prezentarea dumneavoastră și la alte dosare care se află pe rol.
[Liliana Arsenie] Vă mulțumesc. Nu, nu, n-am făcut.
[Jurnalist] Cu dosarul domnului Bădălău.
[Liliana Arsenie] Îmi pare foarte rău că sunteți în momentul de față în eroare. Dosarul Bădălău este soluționat în cameră preliminară, definitiv, așa încât chestiunile pe care le-am prezentat sunt strict legate de ceea ce s-a dezbătut într-o manieră definitivă. Așa încât aceste aprecieri ale dumneavoastră sunt în afară. Vă mulțumesc. Altă întrebare?
[Jurnalist] Doar o întrebare. Dumneavoastră ne-ați invitat pe toți aici ca să ne explicați punct cu punct cum noi de la Recorder am distorsionat și am manipulat opinia publică. Revin cu întrebarea mea, în condițiile în care judecătorul Cătălin Pavel funcționa și a continuat să funcționeze după ce a fost scos din complet, în condițiile în care nu a avut cerere de degrevare, nu era delegat, puteți, vă rog, insist, să ne spuneți care este motivul pentru care ați hotărât ca într-un dosar în risc de prescriere să-l înlocuiți cu o altă judecătoare?
[Liliana Arsenie] Este răspunsul același pe care vi l-am dat. Înlocuirea în compunerea completurilor de judecată se face strict în condițiile regulamentului de ordine interioară. Vă mulțumesc.
[Jurnalist] Este secret? În condițiile regulamentului de ordine interioară. Dumneavoastră ați vorbit până acum. Vă rog frumos, dați-ne motivația pentru care acest judecător a fost scos din complet.
[Liliana Arsenie] În condițiile regulamentului de ordine interioară. Urmărirea penală a durat opt ani și discutăm la momentul la care acest dosar se va soluționa printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Orice alte discuții acum, în fața dumneavoastră, pot să influențeze soluția în dosarul cauzei și nu este, nu putem să facem mai mult. Este o conferință de presă prin care ne-am exprimat punctul de vedere pe chestiuni pe care le-am considerat esențiale. Nu suntem în fața dumneavoastră să dăm o replică fiecărei. Ne-am exercitat acest drept, așa cum am spus, în considerarea obligației de apărarea independenței sistemului judiciar. Vă rog.
[Jurnalist] În contextul acestei dezbateri tot mai aprinse și a controverselor, în condițiile în care Curtea de Apel București este descrisă ca o instanță cu probleme de imagine, veți cere Inspecției Judiciare să verifice punctual și poate chiar generic toată această chestiune a repartizării și modificării completurilor, pentru că au apărut elemente de contradictorialitate. Pe de o parte sunt judecători care au vorbit asumat sau sub rezerva anonimatului, pe de altă parte a apărut și doamna judecător astăzi care susține acele puncte de vedere. Veți cere punctual Inspecției Judiciare să verifice la sânge, scuzați expresia, toate aceste schimbări de completuri pentru că există această imagine pe care Curtea de Apel București.
[Liliana Arsenie] Am spus-o explicit în paragraful doi, că vom solicita tuturor instituțiilor abilitate să facă toate aceste verificări cu privire la toate aceste chestiuni care au apărut în spațiul public și rezultatele acestor verificări să fie făcute publice. Din păcate, ceea ce nu se înțelege este că vorbim de o instanță, cea mai mare din țară, cu cel mai mare volum de activitate. Vorbim de cauzele cele mai complexe și mediatizate, din păcate, doar materia penală prezintă relevanță pentru public, nu și materia non-penală. Nu spune nimeni despre volumul de muncă și complexitatea cauzelor care sunt deduse, spre exemplu, secțiilor de contencios administrativ, colegii mei sunt eroi.
Nu spune nimeni de schemele subdimensionate, nu vorbește nimeni de infrastructura deficitară. Pe această cale țin să vă mulțumesc pentru sprijinul acordat de a populariza situația Tribunalului Ilfov, Judecătoriei Buftea și Judecătoriei Cornetu. Pe acest fond de deficit, în condițiile în care ani de zile admiterea în magistratură a fost blocată, avem un deficit major de personal, pe toate palierele, fie că vorbim de judecători, fie că vorbim de grefieri. În atare situație, pe acest volum în continuă creștere, cu complexitate din ce în ce mai mare, cu presiune media din ce în ce mai mare, trebuie să le gestionăm, cu un număr din ce în ce mai mic de judecători.
Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.
[Jurnalist] Și încă o chestiune pe care doream s-o precizez. Eu am mai precizat-o, juriștii o cunosc, în cazul în care intervine prescripția, prejudiciile se recuperează.
[Liliana Arsenie] Vă mulțumesc. Vă mulțumesc pentru participare. Sperăm să deschidem calea, am înțeles. Vă mulțumim, urmează să răspundem, să mai desfășurăm și alte astfel de activități. Vă mulțumim! Vă mulțumesc!
[Jurnalist] Doamna Anghelescu!
[Liliana Arsenie] Vă mulțumesc pentru conferința de presă. În limitele, în limitele mesajului public pe care am vrut să-l transmit, am vorbit. Informația pe care am vrut s-o transmitem către media am transmis-o. Vă mulțumim pentru prezență. Vă mulțumim
