Reforma rețelei școlare și noi standarde de evaluare, dezbătute aprins în Comisia pentru cultură și educație

Chișinău, 11 februarie 2026 – Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media s-a reunit astăzi pentru a dezbate un proiect complex de modificare a Codului Educației, care vizează modernizarea sistemului de învățământ din Republica Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe optimizarea rețelei școlare rurale, introducerea notelor în clasele primare și asigurarea incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale, subiecte care au generat polemici aprinse între membrii comisiei și reprezentanții Ministerului Educației.

Proiectul de lege, prezentat de reprezentanții Ministerului Educației, propune o serie de intervenții legislative menite să alinieze sistemul educațional la standardele de calitate actuale și să răspundă provocărilor demografice. Una dintre cele mai dezbătute prevederi vizează instituțiile de învățământ cu un număr redus de elevi. Conform noilor reglementări propuse, școlile cu mai puțin de 400 de elevi ar putea trece printr-un proces de reorganizare administrativă, pierzându-și autonomia financiară în favoarea unor centre educaționale consolidate, capabile să ofere condiții superioare de studiu.

„Scopul nostru este să asigurăm o educație de calitate pentru fiecare copil, indiferent de localitatea în care s-a născut. O școală cu un număr infim de elevi și clase cu predare simultană nu poate oferi aceleași oportunități de dezvoltare ca o instituție dotată cu laboratoare, săli de sport și cadre didactice specializate la toate disciplinele”, a subliniat reprezentantul Ministerului Educației în cadrul ședinței.

Oficialii au argumentat că menținerea unor instituții mici generează deficite bugetare majore, fondurile fiind utilizate pentru întreținerea clădirilor în detrimentul calității actului didactic. Pentru a facilita accesul la școlile de circumscripție, proiectul prevede asigurarea transportului gratuit pentru elevi și alocații financiare pentru familiile acestora, pe o perioadă de tranziție de doi ani.

Deputații din opoziție au criticat dur această inițiativă, avertizând asupra riscului depopulării zonelor rurale. Aceștia au invocat faptul că lichidarea personalității juridice a școlilor mici va duce inevitabil la închiderea lor fizică și la concedierea personalului auxiliar și didactic din sate. S-au ridicat semne de întrebare privind echitatea salarizării profesorilor care activează în școli mici comparativ cu cei din instituțiile mari, solicitându-se garanții clare că drepturile angajaților nu vor fi lezate.

Un alt punct important al reformei îl constituie modificarea sistemului de evaluare în învățământul primar. Proiectul propune introducerea calificativelor și notelor la disciplinele de bază începând cu clasa a IV-a. Măsura are rolul de a facilita adaptarea elevilor la cerințele ciclului gimnazial și de a oferi o imagine mai clară asupra performanțelor academice înainte de tranziția spre clasa a V-a.

De asemenea, noile modificări pun un accent sporit pe educația incluzivă. Se propune crearea unor grupe de suport specializate în cadrul școlilor de masă pentru copiii cu dizabilități severe, asigurându-le accesul la psihopedagogi și programe adaptate, în locul izolării acestora sau a integrării formale fără suport real.

„Trebuie să facem distincția clară între a ține o clădire deschisă și a oferi educație. Prioritatea zero este interesul copilului și accesul acestuia la un mediu competitiv și modern, chiar dacă acest lucru presupune naveta către o școală mai bine dotată”, a punctat un membru al Comisiei în susținerea proiectului.

Proiectul de modificare a Codului Educației urmează să fie supus procedurilor legislative ulterioare în Parlament, fiind așteptate noi runde de consultări publice pe marginea mecanismelor de implementare.

Despre Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media

Comisia este un organ de lucru al Parlamentului Republicii Moldova, responsabilă de examinarea proiectelor de acte legislative și a propunerilor legislative din domeniile educației, culturii, cercetării și mass-media. Aceasta exercită controlul parlamentar asupra implementării legilor și asigură dialogul cu instituțiile de resort pentru dezvoltarea politicilor publice în domeniile sale de competență.