Declararea stării de alertă în sectorul energetic: măsuri preventive pentru asigurarea stabilității în Republica Moldova

Chișinău, 4 martie 2026 - În urma ședinței Guvernului Republicii Moldova, autoritățile au anunțat instituirea stării de alertă în sectorul energetic și petrolier. Decizia, comunicată public de Serghei Diaconu, reprezintă un mecanism preventiv și de anticipare, menit să mobilizeze rapid instituțiile statului pentru a garanta continuitatea aprovizionării cu resurse energetice, în contextul volatilității piețelor regionale.

Măsura a fost luată pe fondul unei acumulări de factori externi de risc, printre care se numără creșterea volatilității pe piețele petroliere din regiune, degradarea infrastructurii energetice din Ucraina în urma atacurilor repetate, precum și lucrările de mentenanță sau închiderile temporare ale unor rafinării din România și Bulgaria. În acest context, autoritățile subliniază că decizia are un caracter strict preventiv, menținerea securității energetice a țării fiind prioritatea principală.

„Starea de alertă nu este o măsură menită să alarmeze cetățenii. Este un mecanism care ne permite, în primul rând, nouă, instituțiilor statului, să ne mobilizăm intern și să acționăm din timp pentru a asigura că riscurile eventuale externe nu produc efecte în Republica Moldova”, a declarat Serghei Diaconu în cadrul conferinței de presă.

Pentru a preveni orice speculații sau stări de panică, reprezentanții statului au dat asigurări ferme că nu există riscul unor penurii pe piața internă, iar cetățenii nu au motive să recurgă la achiziții nejustificate de carburanți.

„Alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu este și nu va fi întreruptă, iar stocurile pentru cel puțin următoarele 30 de zile sunt garantate pentru consum”, a adăugat Serghei Diaconu, menționând că scopul principal este menținerea stocurilor suficiente și asigurarea energiei electrice, în special în orele de consum maxim.

Deciziei de miercuri i-au precedat o serie de ședințe operaționale convocate pe 2 și 3 martie, la care au participat 13 instituții relevante ale statului. În cadrul acestor întâlniri au fost analizate trei dimensiuni majore de risc: securitatea energetică și rutele de aprovizionare, impactul economic și evoluția prețurilor, precum și securitatea generală a statului și a cetățenilor. În prezent, instituțiile elaborează planuri de contingență pentru intervale de 10 zile, o lună și trei luni, care urmează să fie integrate într-un Plan Național de Contingență actualizat.

Autoritățile de reglementare, precum ANRE, vor monitoriza zilnic situația pieței și vor interveni dacă vor fi depistate cazuri de creșteri nejustificate ale prețurilor la carburanți, cauzate de eventuale speculații comerciale.

Instituția responsabilă de anticiparea și coordonarea răspunsului la riscurile de securitate funcționează ca un centru de analiză și sinteză, având rolul fundamental de a preveni materializarea crizelor în spațiul public. Cu un buget anual transparent de aproximativ 20 de milioane de lei, structura monitorizează permanent mediul intern și extern, elaborând soluții strategice pentru protejarea statului. Activitatea instituției se bazează pe acțiuni de alertă timpurie și coordonare inter-instituțională, asigurându-se că potențialele vulnerabilități sunt neutralizate înainte de a impune recurgerea la o stare de urgență.