Consultări publice privind noul Program național de prevenire și combatere a spălării banilor pentru anii 2026–2030

Chișinău, 16 martie 2026 – Reprezentanții autorităților publice, ai sectorului financiar, ai profesiilor juridice și ai societății civile s-au reunit luni, 16 martie, în cadrul unor consultări publice dedicate noului Program național privind prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă pentru anii 2026–2030. Discuțiile au avut ca scop definitivarea și ajustarea conceptului înainte de înregistrarea oficială a proiectului de hotărâre în Parlamentul Republicii Moldova.

Evenimentul a oferit o platformă de dialog deschis între inițiatorii proiectului și instituțiile vizate de noile reglementări. Proiectul, elaborat în baza recomandărilor și metodologiilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF), vine ca un răspuns la necesitatea consolidării eforturilor naționale, în perspectiva evaluării sistemului Republicii Moldova de către Comitetul Moneyval al Consiliului Europei, programată pentru anul 2028.

„Vreau să am siguranța că proiectul a fost dezbătut pe larg cu toate instituțiile și că nu există întrebări sau obiecții majore nerezolvate. Dezbaterea prealabilă a acestui program este esențială pentru a ne asigura că documentul pe care îl vom înregistra este unul complex, clar și aplicabil, fără a necesita modificări ulterioare de fond”, a subliniat președintele ședinței în deschiderea consultărilor.

În cadrul prezentării, reprezentanții Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au explicat că documentul a fost structurat pentru a răspunde lacunelor identificate în evaluările naționale anterioare și se axează pe trei obiective generale majore: consolidarea politicilor publice și a cooperării interinstituționale, prevenirea accesului bunurilor infracționale în circuitul economic și detectarea sau contracararea amenințărilor de spălare a banilor. O atenție deosebită a fost acordată obiectivelor specifice, printre care se numără reglementarea activelor virtuale (criptomonedelor) și ajustarea cadrului legal pentru profesiile libere.

„Republica Moldova a avut întotdeauna un document strategic la nivel de țară, însă viitoarea rundă de evaluare din 2028 ne obligă să venim cu un plan de acțiuni mult mai detaliat, orientat spre eficiență și rezultate imediate”, a precizat un reprezentant al conducerii SPCSB prezent la eveniment.

Intervențiile din partea reprezentanților Procuraturii Generale, Băncii Naționale a Moldovei, Uniunii Avocaților, Camerei Notariale, precum și ai sectorului privat și asociațiilor de tineret au vizat aspecte practice ale implementării viitorului program. Discuțiile tehnice s-au concentrat pe mecanismele de asistență judiciară și recuperare a activelor infracționale, pe respectarea garanțiilor privind secretul profesional în cazul avocaților și pe adaptarea pieței la cerințele Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA).

Totodată, reprezentanții societății civile au accentuat că succesul acestui program depinde de o abordare modernă, bazată pe evaluarea riscurilor, subliniind importanța implicării tinerilor și a mediului academic în crearea unei culturi naționale a integrității și securității financiare. Toate propunerile și obiecțiile formulate în cadrul ședinței urmează a fi analizate și integrate în textul final al proiectului, pentru a garanta un consens tehnic înainte de adoptarea legislativă.

Informații de context

Programul național privind prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă este principalul document strategic al statului în acest domeniu. Scopul său este de a implementa acțiuni concrete care să protejeze economia națională de fluxurile financiare ilicite și să asigure alinierea completă a cadrului normativ național la standardele internaționale. Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) acționează ca autoritate națională centrală responsabilă de primirea, analiza și diseminarea informațiilor referitoare la tranzacțiile suspecte, având un rol esențial în protejarea sistemului financiar-bancar și non-bancar al țării.