Noi măsuri anunțate de ministra Diana Buzoianu pentru stoparea exploatării ilegale a agregatelor minerale sub paravanul iazurilor piscicole

Vineri, 20 februarie 2026, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a susținut la București o conferință de presă în care a prezentat o analiză detaliată a practicilor de autorizare și exploatare a agregatelor minerale din ultimii 10 ani. Evenimentul a scos la iveală amploarea unui fenomen la nivel național: folosirea legislației privind amenajarea iazurilor piscicole ca paravan pentru extracția de balast și pietriș, o practică ce a lăsat în urmă cratere abandonate, ecosisteme afectate și costuri transferate direct către comunitățile locale.

Conform datelor prezentate de minister, în ultimul deceniu au fost emise 1.200 de avize de gospodărire a apelor pentru amenajarea de iazuri piscicole. Dintre acestea, mai puțin de 10% (aproximativ 102 obiective) au fost efectiv realizate și finalizate pe teren. În restul cazurilor, scopul real a fost extragerea agregatelor minerale, cantitatea oficială ridicându-se la 230 de milioane de metri cubi, în timp ce pe teren regulile de mediu au fost complet ignorate.

„România, practic, astăzi este raiul, pe hârtie cel puțin, al iazurilor piscicole. În realitate însă, România este mai degrabă raiul craterelor. Există un interes legitim al constructorilor de a obține aceste agregate minerale pentru infrastructură, însă, în momentul în care 1.200 de iazuri sunt create pe hârtie, dar în practică ajung să fie realizate doar 10%, asta înseamnă că la final nu s-a ajuns să se realizeze punerea în siguranță și măsurile de mediu”, a declarat ministra Diana Buzoianu.

Impactul acestor exploatări neconforme este unul sever. Extracțiile haotice, de multe ori cu depășirea perimetrelor avizate și la adâncimi nepermise, duc la destabilizarea solului, afectarea infrastructurii tehnice (drumuri și poduri) și modificarea regimului hidrogeologic. S-au înregistrat numeroase cazuri în care pânza freatică a fost grav afectată, lăsând comunități întregi fără apă în fântâni. Totodată, craterele pline cu apă abandonate reprezintă un pericol mortal, înregistrându-se deja pierderi de vieți omenești, dar și un focar pentru depozitarea ilegală a deșeurilor.

Pe lângă dezastrul ecologic, fenomenul generează și o problemă economică majoră. Deoarece costurile de exploatare dintr-un „iaz piscicol” sunt de trei-patru ori mai mici decât cele dintr-o balastieră clasică, se creează o concurență neloială masivă în piața de profil, însoțită de fraudare fiscală.

Pentru a pune capăt acestor practici, ministra a anunțat o serie de modificări legislative și măsuri administrative drastice:

• Limitarea termenelor de autorizare: Vor fi stopate prelungirile succesive care permiteau exploatarea timp de 10-20 de ani. Termenul maxim va fi limitat la un interval strict, dimensionat corect pentru execuția reală a unei lucrări.
• Majorarea garanțiilor de mediu: Garanțiile financiare actuale, extrem de mici, vor fi crescute substanțial printr-un nou ordin comun cu ANRM. Acestea trebuie să acopere costurile reale de refacere a mediului în cazul în care constructorul abandonează lucrarea.
• Interzicerea noilor avize pentru operatorii cu abateri: Firmele și administratorii care au abandonat gropi și nu au îndeplinit obligațiile de refacere a mediului nu vor mai putea obține avize pentru noi exploatări.
• Reforma managementului: La nivelul administrațiilor bazinale va avea loc o trecere de la contractele de muncă standard la contracte de mandat pentru funcțiile de conducere, care vor include criterii stricte de performanță.

„Ceea ce numim noi astăzi dezvoltare, în multe dintre cazuri, ajunge să fie un transfer de costuri de la constructori către comunitate. Vrem să modificăm legislația ca să nu se mai poată prelungi ani de zile aceste autorizații. Ne dorim ca prin autoritățile de mediu să avem un rol mult mai decisiv în executarea garanțiilor pentru a readuce zona la condițiile normale de mediu”, a concluzionat ministra.

Direcția strategică a instituției pe termen scurt se va concentra pe operaționalizarea unui registru electronic clar al balastierelor și pe eficientizarea controalelor Gărzii de Mediu. Proiectul de modificare legislativă privind reglementarea garanțiilor și a termenelor va fi pus în transparență decizională în următoarele luni.