Raportul Curții de Conturi: Republica Moldova întârzie acțiunile climatice și ratează fonduri din certificatele de carbon
Chișinău, 8 mai 2026 - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat raportul de audit al performanței privind implementarea acțiunilor strategice ca răspuns la schimbările climatice, asociate Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 13. Evaluarea a scos în evidență progrese parțiale în adaptarea la noile condiții de mediu, dar a subliniat și deficiențe sistemice majore, printre care dificultățile din Programul național de împădurire și lipsa unui cadru normativ pentru piața certificatelor de carbon, factor ce privează statul de resurse financiare esențiale.
Potrivit datelor prezentate în cadrul ședinței, ritmul de implementare a politicilor climatice rămâne lent. Din totalul celor 78 de acțiuni planificate pentru anul 2025 în cadrul programelor naționale de profil, doar 30 au fost realizate integral. Alte 41 de acțiuni au fost implementate parțial și necesită eforturi considerabile pentru finalizare, în timp ce șapte acțiuni nu au fost inițiate deloc.
„Neimplementarea sau implementarea parțială a acțiunilor planificate generează efecte cumulative care limitează capacitatea autorităților de a gestiona schimbările climatice. Aceste carențe afectează atingerea obiectivelor asumate de Republica Moldova, în condițiile în care nu dispunem de un fond special destinat acestor acțiuni strategice”, a declarat Valentin Budici, auditor public principal în cadrul Curții de Conturi.
Un domeniu critic evaluat de auditori este extinderea fondului forestier, statul propunându-și atingerea unei suprafețe împădurite de 15% din teritoriul național. Auditul a relevat discrepanțe majore privind datele reale: în timp ce Cadastrul de Stat indică o suprafață împădurită de doar 11,5%, estimările organizațiilor internaționale o plasează la 16%. Lipsa unui Inventar Forestier Național finalizat și actualizat face imposibilă o planificare eficientă. În plus, primarii prezenți la ședință și reprezentanții Agenției „Moldsilva” au semnalat bariere birocratice majore în procesul de schimbare a destinației terenurilor agricole în terenuri forestiere, precum și lipsa acută a fondurilor pentru întreținerea și irigarea puieților proaspăt plantați.
Poate cea mai mare oportunitate ratată, evidențiată în timpul ședinței, este blocajul de pe piața emisiilor de gaze cu efect de seră. Deși țara a atras proiecte internaționale valoroase pentru extinderea pădurilor, statul nu reușește să transforme sechestrarea carbonului în venituri la buget.
„Avem o contribuție națională determinată prin care ne-am asumat atingerea neutralității climatice. Din păcate, deși am beneficiat de proiecte ample, cum sunt cele susținute de Banca Mondială, statul nu a valorificat certificatele de carbon rezultate. Motivul principal este lipsa unui mecanism național și a reglementărilor interne clare care să permită comercializarea acestor certificate pe piața liberă internațională”, a explicat Aliona Rusnac, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului.
Misiunea de audit face parte din programul de activitate al Curții de Conturi pentru perioada 2025-2026, având rolul de a evalua dacă intervențiile statului sunt eficiente în fața riscurilor provocate de creșterea temperaturilor, modificarea regimului de precipitații și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Pentru remedierea problemelor, Curtea a formulat opt recomandări clare, axate pe consolidarea mecanismelor de coordonare interinstituțională, elaborarea urgentă a normelor pentru piața de carbon și asigurarea unei monitorizări stricte a durabilității lucrărilor de împădurire la nivel local și național.
